Când Donald Trump l-a însărcinat pe Jared Kushner să medieze „o înțelegere finală” dintre Israel și palestinieni, scepticismul și sarcasmul au dominat. Este începutul anului 2017, iar tânărul consilier specializat în imobiliare din New York nu are experiență pe scena internațională. Patru ani mai târziu, această înțelegere pare un scenariu SF, dar din acest eșec s-au născut alte acorduri în cascadă care aduc la lumină schimbările din Orientul Mijlociu.
Datorită dezvoltării unor prietenii în devenire și concesii neașteptate, diplomația paralelă și tranzacțională a lui Jared Kushner a oferit astfel președintelui american o descoperire neașteptată la sfârșitul mandatului său unic: recunoașterea istorică a statului ebraic de către patru țări arabe – o premieră în ultimii 25 de ani. Ginerele lui Trump s-a lansat în această aventură când avea doar 36 de ani, înconjurat de o echipă foarte mică, cu Jason Greenblatt, fostul avocat al organizației Trump, și David Friedman, un alt avocat numit ambasador american în Israel. Negociatorii palestieni au avut 32 de întâlniri cu echipa Kushner, dar repede, ei devin dezamăgiți.
Dezbină și cucerește
„Ceea ce are nevoie un mediator din Orientul Mijlociu este o autoritate inconfundabilă”, subliniază pentru AFP Dennis Ross, care a jucat acest rol alături de Bill Clinton. Iar Kushner, soțul Ivankăi Trump, fiica dragă a președintelui, „avea această autoritate, dar a vrut “să-i folosească pe arabi pentru a pune presiune asupra palestinienilor”. Autoritatea Palestiniană întrerupe negocierile cu SUA. Apoi Trump recunoaște Ierusalimul drept capitala Israelului, prima dintr-o lungă serie de decizii unilaterale favorabile statului ebraic. Emisarii americani continuă naveta în Orientul Mijlociu, ocolind însă Ramallah. Între timp, Kushner înmulțește mesajele WhatsApp cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman – determinând unii diplomați de la Washington să fie revoltați de prietenia cu acest „MBS” criticat de susținătorii drepturile omului. De fapt, scaunul palestinian este gol atunci când Donald Trump își dezvăluie în cele din urmă, la începutul anului 2020, „viziunea” sa pentru pace, care dă locul principal prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu. Kushner folosește ulterior spectrul anexării israeliene a așezărilor din Cisiordania pentru a-i convinge pe palestinieni să accepte un stat redus la minimul său. Fara succes. Dar, potrivit lui Dennis Ross, „ironia istoriei este că această tactică a funcționat cu Emiratele Arabe Unite”. În timpul verii, prințul moștenitor din Abu Dhabi, șeicul Mohammed bin Zayed Al-Nahyan oferă un punct de cotitură la Washington: el propune stabilirea unor relații diplomatice cu Israelul, confirmând o apropiere deja în plină desfășurare în culise. În schimb, „MBZ” cere ca Netayahu să renunțe la anexare. Mai presus de toate, el dorește ca Statele Unite să vândă Emiratelor sofisticatele avioane de luptă F-35 pe care le refuzaseră anterior pentru a păstra superioritatea militară israeliană.A fost un declanșator pentru alte țări arabe(Arabia Saudită, Bahrain), care văd posibilitatea de a smulge gesturi de la americani în timp ce formează un front unit împotriva Iranului, inamicul comun. De asemenea, SUA a retras Sudanul de pe lista neagră a terorismului și a recunoscut suveranitatea Marocului asupra vestului Saharei. „Aceasta nu a fost politica prevăzută inițial de Kushner, dar el a profitat de ocazie când a apărut”, a adăugat Ross. Diplomația lui Kushner? “Este o bază pe care putem construi ceva. Sper ca noua administrație Biden va ține cont de asta și va aduce în plus în Orientul Mijlociu o dimensiune palestiniană”, explică David Makovsky, de la Washington Institute for Near East Policy.
