Germania vrea să-și modernizeze rachetele Patriot

În vreme ce Germania este un mare jucător pe piața exportului de armament, înarmarea națională este un subiect abordat cu discreție, încă bântuit la acest capitol de fantomele trecutului.

Totuși, Berlinul prevede să-și modernizeze sistemele de apărare aeriană Patriot și să facă din lupta anti-drone o prioritate.

În materie de apărare antirachetă, Germania trenează. Lansat în 1995 sub egida NATO MEADS Management Agency  și încredințat copaniilor Lockheed-Martin, precum și MBDA Germania și MBDA Italia, programul „Multinational Extended Air Defense System” (MEADS) urma să constituie coloana vertebrală a capacităților de apărare aeriană ale Bundeswehr-ului.

Cu toate acestea, acest program a avut unele incertitudini. În 2011, crezând că Germania nu este nevoie de un astfel de sistem, SUA s-au retras din program. Dar au continuat să-l finanțeze în următorii doi ani. Acest lucru a făcut posibilă continuarea finanțării dezvoltării unui radar de supraveghere la 360 ° care ar trebui să echipeze MEADS.

După o perioadă de incertitudine, Berlinul și-a confirmat, în 2015, intenția de a achiziționa un astfel de sistem, ca parte a programului său TLVS (Taktisches Luftverteidigungssystem).

În același timp, Lockheed-Martin și MBDA Deutschland au creat o filială comună – TLVS GmbH – pentru a gestiona mai bine dezvoltarea MEADS, a reduce riscurile și a perfecționa oferta pe care urmau să o facă guvernului. „Această inițiativă deschide calea către semnarea unui contract în 2019”, a subliniat, la acea vreme, Ministerul Apărării din Germania. De atunci, dosarul este blocat și riscă să rămână așa.

Un upgrade din 2023. Cam târziu

Marți, și dacă oficializat decizia de a pune capăt programului TLVS, Ministerul german al Apărării german a făcut o „propunere tehnică” referitoare la viitorul capacităților de apărare aeriană aeriană a Bundeswehr-ului.

Astfel, ministerul planifică modernizarea bateriilor Patriot, începând din 2023, pentru a „garanta, ca prim pas, capacitățile existente în materie de apărare antirachetă până în 2030”. Apoi, într-o a doua fază , „până cel târziu în 2026, vor fi dezvoltate noi capacități în ceea ce privește apărarea aeriană mobilă și apărarea împotriva dronelor”.

Și aceasta, în cadrul programului LVS (Luftverteidigungssystems für den Nah und Nächstbereichsschutz). Mai clar, este vorba de înlocuirea sistemului antiaerian Ocelot care, montat pe un vehicul blindat Wiesel 2 înarmat cu rachete Stinger, este „învechit și insuficient atât calitativ cât și cantitativ”.

Sub umbrela cooperării europene

Ministerul german a justificat această orientare subliniind potențialul unui astfel de program în ceea ce privește cooperarea europeană. Mai ales că Germania și Olanda sunt unite în domeniul sistemelor terestre de apărare aeriană și antiaeriană: Flugabwehrraketengruppe 61 fiind plasat din 2018 sub comanda Dutch Defence Ground-based Air Defense Command, ca parte a programului Apollo.

În plus, într-un studiu pe care tocmai l-a efectuat, Bundeswehr consideră că „straturile de interceptare ale apărării aeriene (apărarea antirachetă, apărarea aeriană și apărarea împotriva dronelor) trebuie să fie îmbinate într-un sistem global eficient și dezvoltate mai mult”, obiectivul fiind „ să păstreze și să modernizeze progresiv întregul sistem de apărare aeriană terestră”.

O soluție temporară

Modernizarea bateriilor Patriot din Bundeswehr nu ar trebui să permită a priori acesteia din urmă să aibă o capacitate de acoperire de 360 ​​°, așa cum ar fi putut avea cu MEADS.

Probabil că aceasta este o soluție temporară, în așteptarea realizării proiectului TWISTER (Timely Warning and Interception with Space-based TheatER surveillance)  condus de Franța în cadrul cooperării structurate permanente (CSP/PESCO), și care își propune să dezvolte un sistem anti-rachetă bazat pe un interceptor multirol endo-atmosferic pentru a putea contracara amenințările emergente (cum ar fi armele hipersonice), scrie Opex 360.

La acest proiect participă Germania și Olanda, precum și Italia, Spania și Finlanda.