Cancelarul german Olaf Scholz și premierul italian Mario Draghi vor să se apropie de crearea unui triunghi de putere european între Berlin, Paris și Roma.
La o conferință de presă comună de la Roma, cei doi lideri au convenit „să intensifice și să îmbunătățească” cooperarea UE în domenii precum modernizarea industrială și digitalizarea, menționând în același timp că sunt în lucru structuri mai permanente de colaborare.
Declarațiile prietenoase ridică perspectiva ca Italia să se alăture perechii deja strânse formată din Germania și Franța pentru a crea un trio de putere.
Luna trecută, Italia și Franța au semnat un tratat de cooperare, în timp ce Germania și Franța au un parteneriat de lungă durată consacrat în tratatele de la Elysée și Aachen.
Oficialii au spus că noul „plan de acțiune” germano-italian urmărește să servească drept veriga lipsă din alinierea Berlin-Paris-Roma. Scopul, au spus ei, este de a promova în comun politicile europene post-Brexit.
Unitate – dacă banii nu stau în cale
Cu toate acestea, o anumită dezbinare a fost afișată în legătură cu acest angajament: problema banilor.
Olaf Scholz și Mario Draghi au demonstrat o divergență palpabilă cu privire la reformarea regulilor UE privind datoria – un subiect controversat pe măsură ce pandemia se extinde, notează Politico. De-a lungul anilor, Italia și Germania nu s-au văzut întotdeauna ochi în ochi, cu frustrări legate de gestionarea migrației, precum și cu datoria mare a Italiei și incapacitatea de a implementa reforme structurale.
Venirea lui Draghi ca prim-ministru a ajutat la atenuarea unora dintre aceste tensiuni, dar au rămas câteva. Mai exact, Scholz și Draghi păreau împărțiți cu privire la modul de a proceda cu un plan franco-italian de scutire a anumitor investiții de limitele de cheltuieli ale UE, numită „regula de aur”.
Regulile actuale spun că deficitul anual al unei țări nu poate depăși 3% din producția economică și că datoria sa totală nu trebuie să depășească 60% din această producție.
Draghi a vorbit despre „modificări necesare în ceea ce privește regulile bugetare și ajutorul de stat pentru a fi coerente cu obiectivele pe care și le-a propus UE în domeniile mediului, luptei împotriva schimbărilor climatice, digitalizarea și apărarea. Săptămâna trecută, el a declarat Camerei inferioare a Parlamentului Italiei că regulile bugetului UE „nu au funcționat, au înrăutățit lucrurile, nu au sprijinit țările care au nevoie și ar fi fost oricum schimbate”.
„Au fost deja mobilizați mulți bani în Europa”, a reacționat acum Scholz, referindu-se la fondul de recuperare de 800 de miliarde de euro al UE, precum și la 300 de miliarde de euro de ajutor suplimentar prin împrumuturi și o nouă schemă de șomaj.
În realitate, ambii lideri par să aibă o gândire comună – sunt finanțiști: Scholz a fost ministru de Finanțe timp de trei ani înainte de a urca la cancelarie, în timp ce Draghi a condus Banca Centrală Europeană din 2011 până în 2019.
La finalul conferinței de la Roma, Draghi a încercat totuși să pară optimist că ar putea ajunge la o înțelegere cu Scholz: „Cred că va fi o apropiere de poziții”, a spus el. „După părerea mea, va fi un acord”.
Reacția cancelarului german nu a întârziat: „Italia se poate considera norocoasă că are la cârmă un om atât de competent”.
Indiferent de acord, apropierea dintre Germania, Italia și Franța era inevitabilă pentru a echilibra balanța puterii în Europa după plecarea Angelei Merkel din funcția de cancelar.
