Ministrul german al apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, are un mesaj direct pentru omologii săi europeni: uitați de autonomia strategică europeană și reveniți la realitate.
În timp ce unii lideri europeni susțin că Europa trebuie să opereze pe cont propriu din punct de vedere militar – și dau exemplu consecințele retragerii haotice a SUA din Afganistan – Kramp-Karrenbauer a tras concluzia opusă: susține că Europa și SUA trebuie să coopereze mai eficient.
„Se vorbește mult despre autonomia sau suveranitatea europeană sau – așa cum prefer să o numesc – mai multă capacitate de a acționa din partea Uniunii Europene în materie de securitate și apărare. Oamenii se întreabă de ce nu am fost în măsură să ținem noi înșine aeroportul din Kabul „, a declarat Kramp-Karrenbauer pentru Politico înaintea unei reuniuni a miniștrilor apărării NATO la Bruxelles.
„Trebuie să spunem destul de deschis: fără capacitățile americanilor, noi, ca europeni, nu am fi putut face asta”, a precizat ea.
Ideea unei suveranități militare europene este promovată de președintele francez Emmanuel Macron și a provocat destulă tensiune în cadrul NATO, mai ales că liderul de la Elysee a denunțat pactul de securitate între Australia, SUA și Marea Britanie – cunoscut sub numele de AUKUS( scandalul submarinelor) în a-și susține argumentul pentru eforturi mai mari de apărare ale UE.
Atât UE, cât și NATO își revizuiesc strategiile de securitate înainte de summit-urile de anul viitor.
Aceste eforturi paralele și parțial suprapuse reprezintă o „oportunitate unică” de a rezolva relațiile dintre cele două părți, a spus Kramp-Karrenbauer. Întâlnirile din această săptămână la sediul NATO vor include o discuție dură cu privire la „lecțiile învățate” din retragerea din Afganistan, precum și eșecurile mai ample ale unui război de două decenii.
Oficiali și diplomați ai NATO au declarat că secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, își va exprima sprijinul pentru aliații europeni care doresc să-și îmbunătățească capacitățile militare, dar are așteptă ca acești să explice modul în care noile capabilități completează operațiunile existente ale Alianței – o viziune care pare să se potrivească mai bine cu poziția Germaniei decât cu perspectivele lui Macron.