Generalii francezi denunță „islamismul și hoardele din suburbii”. Ministrul Apărării vrea să-i sancționeze

O astfel de poziție luată de militari este fără precedent – armata este de obicei supranumită în Franța „la Grande Muette” (Marea Mută) pentru lipsa sa de implicare în dezbaterea politică.

Ministrul forțelor armate franceze, Florence Parly, a cerut sancțiuni împotriva militarilor – dintre care 20 de generali – semnatari ai unui articol-tribună în care care denunță „dezintegrarea” Franței și afirmă că sunt gata să „sprijine politicile” care vor acționa împotriva acestei stări de fapt.

„În ceea ce-i privește pe militarii care au încălcat datoria rezervistului, desigur, sunt prevăzute sancțiuni și, prin urmare, pentru cei care ar fi printre semnatarii indicați, militari activi, am cerut șefului Statului Major să aplice regulile prevăzute în statutul militarului, adică sancțiuni”, a declarat Florence Parly la radio France Info.

„Acestea sunt acțiuni inacceptabile”, a spus Parly după ce a criticat deja acest articol drept „iresponsabil”. Pentru semnatarii care sunt militari pensionari, de asemenea „obligați la datoria rezeristului”, sunt posibile în egală măsură, a menționat ea.

Florence Parly a reamintit cazul generalului Christian Piquemal, fost șef al Legiunii Străine și, de asemenea, semnatar al articolului, care a fost radiat din cadrele armatei în 2016  pentru că a participat la o demonstrație interzisă împotriva migranților, la Calais.

„Dezintegrarea care lovește Franța”

Articolul în cauză, publicat de săptămânalul de dreapta Valeurs Actuelles la 21 aprilie și semnat de „20 de generali, o sută de înalţi gradaţi şi peste o mie de alţi militari”, solicită președintelui Emmanuel Macron să apere „patriotismul”.

Acești militari denunță „dezintegrarea” care lovește patria-mamă, „ura dintre comunități” alimentată de „un anumit anti-rasism”, precum și „islamismul și hoardele de la periferii” care supun o parte a teritoriului „unor dogme contrare Constituției noastre”.

Militarii se declară „gata să susțină politici care vor lua în considerare protecția națiunii”. O astfel de poziție luată de militarii activi este fără precedent – armata este de obicei supranumită în Franța „la Grande Muette” (Marea Mută) pentru lipsa sa de implicare în dezbaterea politică.

Le Pen aplaudă, stânga critică

Șefa extremei drepte, Marine Le Pen, candidată la președinție în 2022, unde se află în fruntea sondajelor, împreună cu președintele centrist Emmanuel Macron, i-a invitat imediat să i „se alăture”, sporind polemica iscată.

O parte din stânga franceză a denunțat ferm acest articol, criticând în același timp lipsa de reacție a guvernului.

Săptămâna precedentă, Valeurs Actuelles publicase un articol al fostului ministru de dreapta Philippe de Villiers, intitulat „Fac apel la insurecție”. Fratele său, Pierre de Villiers, fost șef de stat major al forțelor armate, este considerat de unii ca posibil candidat la președinție în 2022.

„Când prudența este peste tot, curajul nu este nicăieri”

„Steagurile noastre tricolore nu sunt doar o bucată de pânză, ele simbolizează tradiția, de-a lungul veacurilor, a celor care, indiferent de culoarea pielii sau de credința lor, au servit Franța și și-au dat viața pentru aceasta. Pe aceste steaguri găsim în litere de aur cuvintele «Onoare și Patrie». Cu toate acestea, onoarea noastră de astăzi constă în denunțarea dezintegrării care ne afectează patria”, arată semnatarii articolului.

„Dezintegrare care, printr-un anumit anti-rasism, se afișează cu un singur scop: să creeze pe pământul nostru neliniște, chiar ură între comunități. Astăzi unii vorbesc despre rasism, indigenism și teorii decoloniale, dar prin acești termeni este războiul rasial pe care-l doresc acești susținători ai urii. Ei disprețuiesc țara noastră, tradițiile, cultura ei și vor să o vadă dizolvându-se prin eliminarea trecutului și a istoriei sale”.

„O dezintegrare care, împreună cu islamismul și hoardele suburbane, duce la detașarea mai multor parcele ale națiunii pentru a le transforma în teritorii supuse dogmelor contrare Constituției noastre. Cu toate acestea, fiecare francez, oricare ar fi credința sau necredința sa, se află acasă peste tot în Franța; nu poate și nu trebuie să existe niciun oraș sau cartier în care legile Republicii să nu se aplice”.

„Pericolele cresc, violența crește de la o zi la alta. Cine ar fi prezis acum zece ani că un profesor va fi într-o zi decapitat în plină stradă? Cu toate acestea, noi, slujitorii națiunii (…) nu putem fi spectatori pasivi în fața unor astfel de acțiuni”.

„Prin urmare, cei care conduc țara noastră trebuie să găsească curajul de a eradica aceste pericole. Pentru a face acest lucru, este adesea suficient să aplici legile existente, fără slăbiciune. Amintiți-vă că, la fel ca noi, o mare majoritate a concetățenilor noștri sunt copleșiți de tăcerile voastre șovăitoare.

Așa cum a spus cardinalul Mercier, primatul Belgiei, «Când prudența este peste tot, curajul nu este nicăieri»”.