Criza coronavirusului a avut un efect secundar neașteptat: pandemia a redus la tăcere un continent în mod normal foarte zgomotos. Însă noile rapoarte sugerează că marile orașe s-au întors la aceleași niveluri de poluare fonică după ce măsurile inițiale de blocare au fost slăbite. Sunetul traficului, al industriei și al companiilor aeriene nu este doar enervant – poate fi letal.
„Ca urmare a blocării COVID-19, sa întâmplat ceva unic: mulți oameni au cunoscut liniștea”, a spus expertul în acustică Gordon Hempton. Multe fabrici au fost oprite, călătoriile cu mașinile și avioanele s-au împuținat – astfel încât, pentru prima dată în decenii, Europa a trăit săptămâni fără gălăgie. În prima perioadă de blocare, seismologii care măsoară vibrațiile Pământului pentru a detecta cutremure și vulcani în erupție au raportat că zgomotul generat de om a suferit cea mai severă și susținută scădere din istoria înregistrată. Dar această pauză de liniște se estompează deja după ce Europa a fost redeschisă în timpul verii. După cel de-al doilea val al pandemiei există mai mult trafic iar unitățile de producție au început să revină la activitate. Cel puțin una din cinci persoane din UE locuiește într-o zonă în care nivelurile de zgomot din trafic sunt dăunătoare sănătății. Acest lucru pune 100 de milioane de europeni la un risc crescut pentru o serie de afecțiuni cum ar fi atacurile de cord și problemele de sănătate mintală. Nu există date definitive care să cuantifice schimbarea nivelurilor de zgomot în toată Europa, notează Politico, dar traficul aerian s-a triplat începând cu anii 1980. Numărul de mașini la 1.000 de persoane a crescut de la 411 în 2000 la 516 în 2017 – mai ales în Europa Centrală. Expunerea pe termen lung la zgomot(trafic aglomerat, căi ferate, avioane) cauzează 12.000 de decese premature în fiecare an în Europa. În plus, 6,5 milioane de europeni suferă de tulburări cronice de somn din cauza mediului zgomotos în care trăiesc.