Adolf Hitler a invadat Polonia, pretinzând că protejează etnicii germani.S-au împlinit 85 de ani de la invazia Poloniei, care a dat startul celui de-al Doilea Război Mondial (1 septembrie 1939). Au trecut doi ani și jumătate de la invazia rusă în Ucraina (24 februarie 2022). Ambele au puncte în comun.
Una dintre cele mai evidente asemănări constă în expansionismul agresiv care a precedat conflictele și în justificările folosite atât de Germania nazistă în 1939, cât și de Rusia în 2022, notează Modern Diplomacy. Saarbrucken, Austria, Sudetenland, Memel și Danzig au găzduit comunități germane importante, printre care se aflau și susținători ai reunificării Germaniei.
Adolf Hitler a justificat invazia Poloniei pretinzând că protejează etnicii germani și răspunzând presupuselor provocări poloneze, simulând chiar un atac polonez asupra unui post de radio pentru a-l folosi ca pretext. Scopul a fost expansiunea teritorială în est.
Rusia lui Putin a invadat mai întâi Cecenia, apoi Crimeea și, în cele din urmă, a sprijinit separatismul pro-rus din Ucraina, toate sub pretextul că rușii erau subjugați de guvernele străine.
Invazia oficială a Ucrainei, a fost justificată de a „salva” regiunile Lugansk și Donețk, vorbitoare de limbă rusă, pro-ruse și profund rusificate, prin anexare.
Controlul sferelor de influență
Germania și Rusia au vrut să-și reafirme controlul asupra sferelor lor de influență percepute și să conteste ordinele de după Primul Război Mondial și, respectiv, de după Războiul Rece.
În conformitate cu termenii de la Versailles, Germania a pierdut aproximativ 13% din teritoriul său național și toate posesiunile sale de peste mări. Uniunea Sovietică a pierdut 26% din teritoriile sale. Atât Hitler, cât și Putin au comparat Tratatul de la Versailles și dizolvarea URSS ca fiind cele mai rele momente din istoria țărilor lor.
Blitzkrieg
În ceea ce privește luptele propriu-zise, există unele asemănări din punct de vedere tactic, datorită preferinței ambelor armate de a folosi blindate. Invazia Poloniei a introdus tacticile „Blitzkrieg” la scară globală.
În cazul Rusiei, s-a încercat o versiune modernă a Blitzkrieg-ului printr-un atac rapid menit să captureze rapid Kievul și să răstoarne guvernul ucrainean.
Lecțiile istoriei se uită și nu se învață
Și răspunsul internațional la ambele conflicte prezintă similitudini. Ziua de 1 septembrie a urmat unor ani de pacificare din partea puterilor europene, care nu reușiseră să oprească expansiunile anterioare ale lui Hitler. Această lipsă de acțiune decisivă l-a încurajat pe Führer – războiul a devenit inevitabil.
În anii care au precedat invazia Ucrainei, Occidentul a reacționat adesea slab la agresiunea rusă, mai ales în cazul anexării Crimeei în 2014.
Și mai îngrijorător, Germania, Franța și cea mai mare parte a Europei au încercat să îl liniștească pe Putin din cauza dependenței economice de gazul și petrolul rusesc.Lecțiile istoriei se uită. Și, la fel de îngrijorător, nu se învață.
