Când influentul cancelar german Angela Merkel va părăsi funcția după alegerile federale din 26 septembrie, toate privirile vor fi îndreptate spre Franța.
Franța vede încheierea epocii Merkel ca o oportunitate de a surclasa Germania din poziția de lider de facto a Uniunii Europene.
Președintele francez Emmanuel Macron va încerca să devină liderul central al Europei odată ce Merkel pleacă – și se poziționează de ceva vreme pentru a realiza acest lucru.
Macron a intervenit în dezbaterile europene privind relaxarea regulilor fiscale în contexul pandemiei – în timp ce Germania s-a opus traditional oricărei slăbiri a normelor menite să restricționeze deficitele și datoriile.
“Germania este în prezent prea ocupată cu ea însăși pentru a-i păsa cu adevărat, dar o conducere puternică franceză nu a fost niciodată apreciată la Berlin”, a comentat Carsten Brzeski, analist global la ING.
Cu toate acestea, adevăratul test pentru Franța va veni în aprilie, odată cu alegerile prezidențiale – și în cazul în care Macron va fi reales, e posibil să se gândească la o “conducere” europeană pe model Angela Merkel.
Pe cine ar prefera Macron?
La fel ca restul Europei, Franța urmărește îndeaproape cursul campaniei electorale din Germania și va urmări cu interes creșterea popularității Partidului Social Democrat de centru-stânga.
Candidatul partidului la funcția de cancelar, Olaf Scholz, este actualul ministru de finanțe și vicecancelar și, ca atare, nu este străin de responsabilitățile înaltei funcții sau ale altor lideri din Europa.
Macron i-a întâmpinat atât pe Scholz, cât și pe rivalul său, Armin Laschet la Palatul Elysee la începutul acestei luni. A lipsit în mod special o invitație adresată candidatului Partidului Verde, Annalena Baerbock.
Macron ar avea o ușoară preferință pentru Scholz, care deja, în calitate de ministru federal de finanțe, a lucrat îndeaproape cu Parisul la Fondul de recuperare Covid.
Influența economică: “Germania este Germania”
Franței i-ar fi greu să egaleze Germania în ceea ce privește influența economică. În 2019, înainte de pandemie, aproape un sfert din PIB-ul UE (24,7%) a fost generat de Germania, urmată de Franța (17,4%) și Italia (12,8%), înaintea Spaniei (8,9%) și Olandei (5,8%).
“Germania este Germania”, a declarat pentru CNBC Naz Masraff, directorul Europa la Eurasia Group. „Chiar dacă Franța vede acest lucru ca pe o oportunitate, nu cred că veți vedea diminuarea rolului Germaniei. Poate fi mai puțin eficient, dar nu cred că se va diminua. ”
“Puterea și influența Germaniei reflectă forța economiei sale, starea solidă a finanțelor sale publice și rolul său incontestabil ca ancoră financiară a zonei euro”, susține Holger Schmieding, economist-șef la Berenberg Bank.
Concurs de (ne)popularitate
Este puțin probabil ca Macron să se bucure de calificativele de popularitate ale Angelei Merkel, un lider care și-a consolidat amprenta de-a lungul a 16 de ani, în ciuda diferitelor crize politice și economice.
Potrivit unui sondaj recent realizat în 12 țări ale UE de către grupul de reflecție al Consiliului European pentru Relații Externe(ECFR), majoritatea europenilor chestionați erau sceptici cu privire la capacitatea lui Macron de a se potrivi cu abilitățile de conducere ale cancelarului german.
Când ECFR a întrebat respondenții pentru cine vor vota într-un ipotetic concurs între Merkel și Macron pentru un rol de președinte al UE, majoritatea europenilor (41%) au spus că vor vota pentru Merkel și doar 14% pentru Macron.
Totuși, sondajul, efectuat la începutul verii cu rezultatele publicate săptămâna trecută, a constatat că există pesimism privind viitorul Germaniei post-Merkel, majoritatea germanilor(52%) considerând că țara lor a trecut de “epoca de aur a bunăstării”.
