Franța: Generalii avertizează asupra războiului civil din cauza islamismului

Avertismentul vine în mijlocul unui val de atacuri jihadiste – inclusiv decapitarea unui profesor de școală – comise de tineri, niciunul dintre aceștia nefiind cunoscut anterior de serviciile de informații. Generalilor li s-a raliat o vastă indignare publică față de un sistem de justiție francez compromis de corectitudinea politică.

Recent, un grup de generali (r) a avertizat, într-o scrisoare deschisă, că Franța alunecă spre un război civil din cauza eșecului guvernului de a controla migrația în masă și islamismul din țară. Scrisoarea, care se bucură de un sprijin public larg, conform sondajelor, avertizează și împotriva marxismului cultural, a multiculturalismului galopant și a extinderii zonelor interzise în Franța.

Disoluția securității și incapacitatea aparentă a guvernului sau lipsa de dorință de a face ceva în acest sens au catapultat-o pe lidera partidului de extremă dreaptă Adunarea Națională (Rassemblement National) pe primul loc în sondaje, în fața președintelui francez Emmanuel Macron, înainte de alegerile prezidențiale stabilite pentru aprilie 2022.

Revenirea la patriotismul francez și la valorile Franței

Scrisoarea deschisă, publicată de revista franceză Valeurs Actuelles, la 21 aprilie, solicită revenirea la „patriotismul francez” și la valorile Franței, și a fost adresată establishment-ului politic francez, fiind semnată de 20 de generali (r), o sută de ofițeri superiori, și de peste 1.000 de militari.

Scrisoarea – publicată la 60 de ani de la o lovitură de stat eșuată împotriva guvernului lui Charles de Gaulle – a declanșat o reacție furioasă din partea guvernului francez.

Prim-ministrul Jean Castex a declarat că scrisoarea militarilor este „contrară tuturor principiilor noastre republicane, onoarei și datoriei armatei”.

Ministrul apărării, Florence Parly, a promis că va pedepsi pe oricare dintre semnatarii scrisorii care ar putea fi încă în serviciul militar. „Două principii imuabile ghidează acțiunea militarilor în ceea ce privește politica: neutralitatea și loialitatea”, a scris ea pe Twitter.

Fostul ministru al Justiției: „Nu putem spune că țara merge bine”

Fostul ministru francez al Justiției, Rachida Dati, care este acum primar al arondismentului 7 din Paris, a fost de acord cu conținutul scrisorii, dar a subliniat că armata nu ar trebui implicată în politică. Într-un interviu acorat radioului France Info, Dati, care sa născut într-o familie de imigranți musulmani, a spus:

„Ceea ce este scris în această scrisoare este o realitate. Când ai o țară afectată de războiul de gherilă urbană, când ai o amenințare teroristă foarte regulată și foarte ridicată, când ai din ce în ce mai multe inegalități flagrante, când ai o parte dintre patrioții noștri care se despart de societate, nu putem spune că țara merge bine”.

„Astăzi, poliția a devenit o țintă pentru teroriști și consider că poliția nu este suficient de susținută, inclusiv de instituții și mai ales de sistemul judiciar. Mă tem că poliția va ceda într-o zi și, dacă se va întâmpla asta, vom ajunge dincolo de dezintegrarea societății”.

Marine Le Pen, pe trambulina armatei

Candidata la președinție, Marine Le Pen, a aprobat scrisoarea, dar a subliniat, de asemenea, că schimbarea trebuie să se realizeze printr-un proces politic democratic, nu prin intervenție militară.

Ea le-a răspuns militarilor: „Ca cetățean și ca om politic, subscriu la analiza dvs. și vă împărtășesc durerea (…) Declarațiile foarte recente ale președintelui Republicii cu privire la proiectul său de „ deconstruire a istoriei Franței” ne arată într-adevăr că aceste derive nocive nu rezultă dintr-un moment de distragere a atenției, ci dintr-o direcție politică condusă de considerații ideologice fundamental corupătoare”.

„Preocupările pe care le exprimați cu curaj nu pot rămâne în stadiul de indignare, oricât de puternică ar fi ea. Este necesară, într-o democrație, căutarea unei soluții politice care trebuie să se materializeze printr-un proiect alternativ care trebuie validat de alegătorii francezi”.

Militarii, susținuți de francezi

Sentimentul exprimat în scrisoarea deschisă a militarilor pare să aibă un sprijin public larg, potrivit unui nou sondaj. Un sondaj Harris Interactive efectuat pentru televiziunea LCI pe 29 aprilie a constat că 58% dintre cei chestionați îi susțin pe semnatarii scrisorii.

Aproape unul din doi (49%) au spus că armata ar trebui să intervină pentru a garanta ordinea, chiar și fără o cerere din partea guvernului.

Sondajul a mai constatat:

86% au fost de acord cu afirmația că în anumite orașe și districte, legile Republicii nu sunt aplicate;

84% au fost de acord că, în Franța, violența crește zi de zi;

74% au fost de acord că în Franța există o formă de antirasism care exacerbează ura între comunități;

73% au fost de acord că societatea franceză se dezintegrează;

62% au fost de acord că, solicitând poliției și jandarmeriei să intervină în timpul protestelor Vestelor Galbene (Gilet Jaune), guvernul a provocat pierderea încrederii în forțele de ordine;

45% au fost de acord că Franța se află în pragul războiului civil.

Atrocitățile islamiștilor

Scrisoarea deschisă și răspunsul lui Le Pen vin pe fondul unei perioade de cel puțin nouă atacuri jihadiste consecutive în Franța, toate fiind efectuate de indivizi care nu erau cunoscuți de serviciile de informații franceze și care, prin urmare, nu erau suspectați de radicalizare și, în consecință, nu erau pe o listă de supraveghere jihadistă.

Atacurile sugerează că autoritățile franceze au pierdut controlul asupra monitorizării radicalilor islamici din țară.

În cel mai recent atac, pe 23 aprilie 2021, un jihadist tunisian în vârstă de 36 de ani, care a intrat ilegal în Franța în 2009, dar i s-a acordat rezidența franceză în decembrie 2020, a înjunghiat mortal o funcționară din cadrul poliției, o femeie în vârstă de 49 de ani, la secția de poliție din Rambouillet, un oraș liniștit lângă Paris. Martorii l-au auzit strigând „Allahu Akbar” în timpul atacului. Atacatorul a fost ucis de poliție. Femeia a lăsat în urmă două fiice, în vârstă de 13 și 18 ani.

Cel mai mediatizat atac recent a avut loc pe 16 octombrie 2020, când un migrant cecen în vârstă de 18 ani l-a decapitat pe Samuel Paty, un profesor de istorie și geografie în vârstă de 47 de ani, în Éragny, o suburbie a Parisului.

Paty a fost ucis după ce o tânără musulmană de 13 ani, dornică să-l împiedice pe tatăl ei să descopere că fusese suspendată de la școală, a fabricat o poveste potrivit căreia Paty îi instruise pe elevii musulmani să părăsească sala de clasă, astfel încât să poată arăta restul clasei „o fotografie a Profetului gol”.

Un total de zece jihadiști, inclusiv un imam, un părinte al unui elev și doi elevi de la școala unde preda Paty, au fost inculpați pentru crimă. Paty a lăsat în urmă un băiat de cinci ani.

Între timp, la 14 aprilie, cea mai înaltă instanță din Franța, Curtea de Casație, a decis că Kobili Traoré, un migrant în vârstă de 32 de ani din Mali, care, la 4 aprilie 2017, în timp ce striga „Allahu Akbar”, a ucis o evreică în vârstă de 65 de ani, Lucie Attal-Halimi (cunoscută și sub numele de Sarah Halimi), și a aruncat-o de la balconul locuinței, nu poate fi , deoarece se afla „într-o stare de delir mental acut cauzată de consumul de canabis”.

Kobili Traoré, care a recunoscut crima, se află într-o instituție psihiatrică.

Decizia a stârnit proteste în masă la Paris și în alte orașe franceze. Președintele Emmanuel Macron a solicitat ulterior o modificare a legislației franceze pentru a aborda problema. Într-un interviu acordat ziarului Le Figaro, el a spus: „Decizia de a lua narcotice și apoi de a „înnebuni” ar trebui, nu ar trebui, în opinia mea, să înlăture responsabilitatea penală”.

Macron, ca răspuns la scrisoarea deschisă a generalilor francezi, a promis, de asemenea, că va reprima suspecții jihadiști.

Un sondaj Ifop publicat de ziarul francez Journal du Dimanche la 24 aprilie a constatat că 86% dintre cei chestionați au declarat că securitatea – terorismul și delincvența – vor fi subiectele cheie la viitorele alegeri prezidențiale. Importanța problemei de securitate a crescut cu 26 de procente din mai 2020, potrivit Ifop.

Suburbiile, pepiniere pentru extremismul islamic

Populația musulmană din Franța este estimată în prezent la aproximativ șase milioane, sau aproximativ 9% din populația totală, potrvit unui sondaj recent realizat de Pew Research. De fapt, nimeni nu știe numărul exact al musulmanilor din Franța și chiar Pew admite că „Franța nu a măsurat religia într-un recensământ național din 1872”.

Ce se știe, însă, este că milioane de musulmani din Franța sunt ascunși permanent de statisticile oficiale. Analistul francez Yves Mamou explică:

„Această cifră (șase milioane) nici măcar nu ia în considerare populația musulmană care a imigrat în Franța din Africa de Nord în anii 1960 și începutul anilor 1970. Există câteva milioane – nimeni nu știe exact câte. Au devenit francezi foarte devreme, iar pentru demografi, nepoții și strănepoții lor nu mai sunt considerați imigranți. Acești musulmani sunt, mai degrabă, integrați în statistici ca cetățeni francezi născuți din părinți francezi. Sunt musulmani, dar sub radarul statisticilor”.

În orice caz, Pew estimează că, având un „scenariu de migrație zero”, populația musulmană din Franța va crește la 12,7% până în 2050; cu un „scenariu migrațional mediu”, se așteaptă ca populația musulmană din Franța să crească la aproximativ 13 milioane de oameni și să cuprindă 17% din populația franceză. Cu un „scenariu de migrație ridicat”, populația musulmană din Franța va depăși o cincime din populația totală.

Mulți musulmani din Franța trăiesc în suburbiile sărace și infestate de infracțiuni numite „banlieues” , care sunt terenuri de reproducere pentru fundamentalismul islamic și sunt adesea denumite zone interzise din cauza condițiilor periculoase pentru poliție și alți reprezentanți ai autorității statului”.

Președintele Macron a redus substanțial planurile de reabilitare a „banlieues” și a solicitat în schimb primarilor locali și grupurilor societății civile să găsească soluții la nivel de bază. Eșecul lui Macron de a îmbunătăți viața în suburbii a fost condamnat de lideri din întregul spectru politic.

„Zone urbane sensibile”

Se estimează că șase milioane de oameni – aproximativ o zecime din populația Franței – locuiesc în 1.500 de cartiere clasificate de guvern ca zone urbane sensibile ( zones urbaines sensibles, ZUS).

În octombrie 2011, un raport important de 2.200 de pagini, „Suburbiile Republicii” („Banlieue de la République” ) a constatat că multe suburbii franceze devin „societăți islamice separate”, separate de statul francez și unde legislația islamică este rapidă înlocuind dreptul civil francez.

Raportul spunea că imigranții musulmani resping din ce în ce mai mult valorile franceze și, în schimb, se scufundă în islamul radical.

Autorii raportului au avertizat că Franța se află în pragul unei explozii sociale majore din cauza eșecului integrării musulmanilor în societatea franceză.