Fostul președinte al Franței Valéry Giscard d’Estaing a murit de coronavirus la vârsta de 94 de ani.
Giscard, denumit adesea simplu VGE, a murit în casa familiei sale din Loir-et-Cher, Franța, după ce starea sa de sănătate s-a deteriorat, a transmis familia sa într-un comunicat, potrivit Politico.eu.
Cel mai tânăr președinte al Franței, Valéry Giscard d’Estaing a fost internat de mai multe ori în ultimele luni pentru probleme cardiace. O figură importantă a centrismului-dreapta francez, VGE a condus Franța din 1974, când l-a învins pe François Mitterrand, până în 1981, când socialistul Mitterrand a câștigat președinția. Valery Giscard d’Estaing a exercitat un singur mandat.
Era cunoscut pentru stilul său reformist, distanțându-se de moștenirea lui Charles de Gaulle. Guvernul său a legalizat avortul și divorțul de comun acord și a redus vârsta de votare de la 21 de ani la 18 ani.
Valéry Giscard d’Estaing, ultima apariție publică
Una din ultimele sale apariţii publice a avut loc pe 30 septembrie 2019, în timpul înmormântării la Paris a preşedintelui Jacques Chirac, care a ocupat funcţia de prim-ministru în timpul mandatului său, în perioada 1974-1976.
Doi foști președinți francezi mai rămân în viață: Nicolas Sarkozy, care a condus țara din 2007 până în 2012, și François Hollande, succesorul său, care a fost președinte în perioada 2012-2017.
Valéry Giscard d’Estaing, fondator al Grupului Bilderberg
VGE a fost, de asemenea, principalul susținător al integrării europene în anii ’70, alături de apropiatul său Helmut Schmidt, fostul cancelar al Germaniei de Vest. VGE a propus crearea Consiliului European în 1974 pentru a oficializa întâlnirile dintre șefii de stat europeni. El a inaugurat Palatul Europei de la Strasbourg la un an după adoptarea Legii electorale din 1976, ceea ce a dus la primele alegeri europene directe din 1979.
Giscard a co-creat, de asemenea, cu Schmidt, Sistemul Monetar European, un regim al cursurilor de schimb fixe, dar ajustabile, între monedele europene, între 1978 și 1979.
A fost membru al Clubului Bilderberg, care avea ca scop final crearea unui guvern mondial. La reuniunile sale, grupul Bilderberg lua decizii strategice cu privire la chestiuni cheie din domeniul financiar, militar și politică socială.