Fondul Monetar Internațional își va reduce „substanțial” perspectivele de creștere economică globală în următoarea actualizare, în timp ce șefii de finanțe se confruntă cu o listă tot mai mică de opțiuni pentru a face față riscurilor tot mai mari.
Creșterea prețurilor la alimente și energie, încetinirea fluxurilor de capital către piețele emergente, pandemia în curs de desfășurare și o încetinire a creșterii economice în China reprezintă „o provocare mult mai mare pentru factorii de decizie politică”,a declarat Ceyla Pazarbasioglu, directorul pentru strategie, politici și analiză al FMI, în cadrul unei conferințe organizată cu prilejul reuniunii miniştrilor de finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din țările G20 în Bali, Indonezia.
Aceste declarații vin după ce Grupul celor 20 și-a încheiat sâmbătă reuniunea fără a ajunge la un comunicat comun, subliniind dificultatea de a coordona un răspuns global la inflația în creștere și la temerile legate de recesiune.
În raportul „World Economic Outlook” din aprilie, FMI își redusese deja perspectivele privind expansiunea economică din acest an la 3,6%, de la 4,4% înainte de războiul din Ucraina.
Într-o revizuire care urmează să aibă loc luna aceasta, „vom retrograda substanțial prognoza noastră”, a declarat Pazarbasioglu.
Bancherii centrali din întreaga lume întâmpină dificultăți în găsirea unui răspuns corect la creșterile de prețuri determinate de probleme de aprovizionare.
„Calea către o aterizare ușoară se îngustează; credem că este încă o cale fezabilă, dar cu siguranță nu este una foarte ușoară, a spus Hyun Song Shin, șeful departamentului de cercetare al Băncii Reglementelor Internaționale.
Tot în aprilie, FMI şi-a revizuit estimările privind creşterea economiei României în acest an, de la 4,8% cât estima în toamnă până la 2,2%.