F-35: Elveția ia în calcul atacuri aeriene asupra vecinilor săi în caz de conflict

În apărarea sa, Elveția – țară neutră – ia în calcul toate scenariile care i-ar putea afecta securitatea și integritatea. 

În 2013, generalul André Blattmann, pe atunci comandant de corp de armată (echivalentul unui șef de stat major al forțelor armate) a ținut prima pagină a ziarelor elvețiene dezvăluind o hartă a amenințărilor care indică că ar trebui să se acorde o atenție deosebită Greciei, Spaniei și Italiei, pe atunci în strânsoarea unor serioase dificultăţi bugetare.

Și pentru a estima că aceste țări ar fi susceptibile să se confrunte atunci cu „tulburări sociale” care ar putea provoca un aflux de refugiați în Elveția.

De unde și desfășurarea exercițiului Stabilo Due, menit să pregătească forțele elvețiene pentru „tulburări, atentate și alte acte de violență” cauzate de „instabilitatea unei părți a Europei”. Apoi exercițiul „Duplex-Barbara”, al cărui scenariu a evocat o Franță în dezordine financiară și „dezintegrată în mai multe entități regionale”.

Patru scenarii pentru avioane

De atunci, contextul s-a schimbat. Și alte scenarii sunt pe masă, după cum a dezvăluit Schweizer Radio und Fernsehen (SRF). Și ar explica, parțial, decizia Bernei de a procura 36 de avioane F-35A de generația a 5-a de la producătorul american Lockheed-Martin.

Anunțul acestei alegeri i-a surprins pe mulți comentatori, în condițiile în care F-35A este un avion conceput să funcționeze în medii contestate, grație tehnologiei „stealth”, și că nu este neapărat cel mai potrivit pentru misiunile de poliție aeriană, știind că spațiul aerian elvețian este unul dintre cele mai aglomerate (și complexe) din lume, cu peste un milion de mișcări aeriene pe an.

Conform documentelor confidențiale obținute de SRF, concurenții aflați în cursa pentru programul Air 2030 (Dassault Aviation, Lockheed-Martin, Eurofighter și  Boeing) au fost nevoiți să-și rafineze ofertele în funcție de patru scenarii: „protecție conferință”, „apărare aeriană”,„recunoaștere aeriană” și „lovituri la sol”.

Atacuri în Germania, Austria și Cehia

Or, reiese că, potrivit SRF, ultimele două scenarii presupun o „intervenție” în afara granițelor elvețiene: în sudul Germaniei și Austria, pentru unul, și în Cehia, pentru celălalt.

Cea mai îndepărtată destinație este la 370 de kilometri de granița elvețiană, în Cehia. Acolo, avioanele de vânătoare ar trebui să bombardeze un aeroport și un convoi inamic”, explică SRF, care evocă astfel posibilitatea ca forțele aeriene elvețiene să efectueze lovituri „preventive” în profunzime.

De altfel, un raport publicat în 2017 de un grup de experți elvețieni și intitulat „Viitorul apărării aeriene”, a subliniat necesitatea ca aviația de luptă elvețiană să reacționeze prompt în cazul unei amenințări aeriene externe.

„Dimensiunea redusă a spațiului aerian elvețian are, de asemenea, un impact asupra posibilelor amenințări: acestea pot apărea, în circumstanțe normale, rapid și iminent; avioanele din spațiul aerian străin pot ajunge pe platoul elvețian în doar câteva minute și se pot găsi astfel deasupra zonelor urbane dens populate. În cazul unui conflict armat, un atac efectuat cu sisteme moderne de arme cu rază lungă de acțiune ar afecta întreaga țară”, se scrie în raport, arată Opex 360.

„Suntem înfățișați ca cei care atacă”

Iar documentul adaugă: „Pentru a putea reacționa la timp în cazul unei amenințări iminente, spațiul aerian trebuie monitorizat cu mult dincolo de granițe, iar mijloacele de apărare aeriană trebuie să prezinte în toate situațiile o capacitate de reacție ridicată. În perioadele de tensiune și în timpul conflictelor armate, este posibil de reacționat la timp numai dacă avionele se află deja în aer sau, cel puțin, în alertă imediată la sol și dacă anumite spații și obiecte definite sunt protejate de apărarea sol-aer”.

Întrebat de SRF, Roland Beck, un fost ofițer de stat major devenit istoric militar, a considerat că acest caz este „foarte delicat” pentru că „suntem înfățișați ca cei care atacă”, în condițiile în care Elveția este țară neutră.

„Nu mai există neutralitate în caz de război”

Un argument respins de consilierul Thierry Burkart, de asemenea președinte al Partidului Liberal Radical. „Nu mai există neutralitate în caz de război. De asemenea, trebuie să îndeplinim tot felul de misiuni pentru a proteja țara. Aceasta include și loviturile preventive, dacă pot împiedica loviturile împotriva Elveției”, a argumentat el.

De cealaltă parte a spectrului politic elvețian, consilierul național Priska Seiler Graf (socialiștii) a susținut că „i-a fost întotdeauna teamă că astfel de idei s-ar putea răspândi în cadrul DDPS” (Departamentul federal de apărare, protecția populației și sporturilor). Și să declare că este „șocată”, pentru că Elveția are „o armată care să apere, nu să atace”.

DDPS nu a negat existența scenariilor menționate de SRF, explicând chiar că acestea „corespundeau celor patru tipuri de utilizare” avute în vedere pentru viitoarele aeronave de luptă ale forțelor aeriene elvețiene.

„Scopul acestor scenarii fictive a fost de a oferi producătorilor posibilitatea de a demonstra toate capacitățile” avioanelor lor, a adăugat departamentul, înainte de a susține că acestea au fost clasificate pentru a evita „ riscul de a fi înțelese greșit”.