Europenii, la mâna propriului Gazprom. Țara de care va depinde un continent, la iarnă

Excedentul comercial al Norvegiei a crescut la un nou record în august, alimentat de creșterea prețurilor la gaze, țara nordică fiind acum cel mai mare furnizor european după ce Rusia a redus exporturile, potrivit unor noi date publicate joi.

Datele vin în contextul în care creșterea prețurilor la gaze naturale a pus Oslo într-o poziție delicată față de Uniunea Europeană, unele țări UE dorind să impună un plafon de preț pentru gazele naturale și acuzând Norvegia de „profituri jenante” de pe urma crizei energetice.

Norvegia umple golul lăsat de Gazprom

Excedentul comercial al Norvegiei a ajuns luna trecută la aproape 20 de miliarde de euro, potrivit biroului de statistică SSB al țării. Expertul SSB, Jan Olav Rorhus, a declarat că prețul gazelor a crescut brusc în august, în parte din cauza reducerii livrărilor rusești către UE prin conducta Nord Stream 1. „Acest lucru a dus la faptul că volumele de export de gaze naturale din Norvegia, care erau deja ridicate, au atins o valoare record”, a adăugat el.

Gigantul energetic rus Gazprom a oprit complet livrările prin Nord Stream 1 începând cu 31 august, în ceea ce a fost considerat o ripostă la sancțiunile europene împotriva Moscovei după ce a atacat Ucraina. Kremlinul a declarat că sancțiunile împiedică întreținerea conductei.

Norvegia a umplut parțial golul, devenind principalul furnizor al Europei. În iunie, Bruxelles și Oslo au convenit să „intensifice cooperarea pentru a asigura aprovizionarea suplimentară cu gaze pe termen scurt și lung din Norvegia”, potrivit unei declarații publicate după o întâlnire între șeful UE pentru climă, Frans Timmermans, și ministrul norvegian al energiei, Terje Aasland, scrie Euractiv.

„Există un potențial puternic pentru creșterea vânzărilor către Europa în 2022, aducând aproape 100 TWh de energie suplimentară pe piața europeană”, se arată în declarație.

Săptămâna trecută, miniștrii europeni ai energiei au sprijinit o serie de măsuri menite să combată creșterea prețurilor la gaze și electricitate, state membre precum Belgia și Italia solicitând un plafon de preț pentru toate gazele importate în UE.

Gazul rusesc, tabu la Bruxelles

La un moment dat, Comisia Europeană a sugerat un plafon de preț doar pentru gazul rusesc, dar între timp a renunțat complet la această idee, afirmând că o modalitate mai bună de a reduce prețurile ar fi negocierea unor acorduri cu țările furnizoare, cum ar fi Norvegia.

Un nou grup operativ va fi înființat pentru a negocia acorduri cu Norvegia și cu alți furnizori de gaz, astfel încât „să reducem în mod rezonabil prețul gazului”, a declarat Ursula von der Leyen, șefa executivului UE, în discursul său anual privind starea Uniunii de miercuri.

Și o „contribuție de solidaritate” va fi cerută companiilor petroliere și de gaze, care au obținut profituri extraordinare de pe urma creșterii prețurilor pe piețele globale de energie, a mai anunțat șefa Comisiei Europene. Premierul norvegian Jonas Gahr Store a declarat că este „sceptic” în legătură cu ideea de plafonare a prețurilor, în urma unei convorbiri telefonice cu von der Leyen.