AcasăȘTIRI EXTERNEEuropa ratează încă o șansă de a-și salva Uniunea

Europa ratează încă o șansă de a-și salva Uniunea

Eforturile Rusiei de a folosi exporturile de gaze naturale ca armă geopolitică reprezintă o provocare pentru Europa: în fața unei amenințări atât de clare și prezente, europenii nu reușesc să își adune solidaritatea necesară unei adevărate uniuni.

Factorii de decizie politică s-ar putea să se unească în jurul a ceea ce ei consideră a fi un plan adecvat. Ar trebui să fie mai ambițioși: Europa are nevoie de o soluție permanentă la eșecurile sale cronice de coordonare.De la debutul pandemiei în 2020, nu a avut o asemenea ocazie de a-și demonstra coeziunea.

Întreruperea furnizării de energie de către Vladimir Putin – menită să pedepsească opoziția față de invazia sa în Ucraina – este un șoc extern care va afecta țările în mod diferit în funcție de dependența lor de livrările de gaz rusesc, Germania și Italia fiind printre cele mai afectate.

Pentru a atenua impactul creșterii prețurilor, pentru a-i ajuta pe cei mai vulnerabili să treacă iarna sunt justificate cheltuieli publice de sute de miliarde de euro.

Într-o uniune complet integrată, notează Bloomberg, răspunsul fiscal ar fi în mare măsură automat. Sprijinul ar ajunge imediat în zonele cele mai afectate, inițial prin ajutoare directe și, ulterior, prin scutiri de impozit pe venit și credite atât pentru întreprinderi, cât și pentru gospodării. Acesta este tipul de împărțire a sarcinilor necesare pentru ca guvernele să împartă o monedă.

Nu și în UE. La fel ca și în alte crize, cele 27 de state membre s-au străduit să dea un răspuns ad-hoc la penuria de gaze, divizate pe toate aspectele, de la politica internă până la structura fizică a rețelei energetice.

Unele țări, printre care Franța, Italia și Spania, au făcut presiuni pentru a impune plafonări de preț care sperau să reducă costul propriilor importuri de gaze naturale lichefiate.

În Germania, guvernul lui Olaf Scholz, acuzat că face opinie separată cu planul său de sprijin de 200 de miliarde de euro pentru a-şi proteja gospodăriile şi companiile, este sub presiunea mai multor parteneri din UE pentru a accepta mai multă solidaritate financiară.

Piețele au reacționat la această disonanță prin creșterea costurilor de împrumut pentru Italia, unde povara deja mare a datoriei guvernamentale ar face cheltuielile suplimentare deosebit de dificile.

Liderii UE nu reușesc să găsească un răspuns comun la creşterea preţurilor la energie cauzată de războiul din Ucraina. Prin politici de jumătate de măsură lasă Europa nepregătită pentru provocări ulterioare și alunecând treptat către o nouă criză a datoriilor.

Adevărata unitate înseamnă stabilirea unui fond permanent pentru a oferi atât împrumuturi, cât și granturi în situații de urgență – cu proceduri clare privind utilizarea acestuia, astfel încât membrii UE să nu fie nevoiți să negocieze un nou program de fiecare dată când apare o criză.

În cele din urmă, este nevoie de o autoritate fiscală centrală, cu propria sa sursă de venituri și puterea de a cheltui atunci când este necesar pentru a atenua șocurile asimetrice.

Dacă nici pandemia, nici războiul hibrid cu Rusia nu pot determina UE să ia în considerare măcar o astfel de posibilitate, este greu de imaginat ce va face. Cu cât Europa așteaptă mai mult, cu atât este mai mare șansa ca experimentul său de unificare să eșueze.

author avatar
Radu Jacotă Redactor