Joe Biden vine în Europa, în primul său turneu peste hotare de la preluarea mandatului, cu un mesaj clar. SUA s-au întors și asta înseamnă că reiau negocierile pe orice subiect, inclusiv cele sensibile. Iar în această categorie se încadrează și dorința UE de a-și face propria armată. Unii spun că, de fapt, este mai mult dorința lui Emmanuel Macron, cel care se visează un Napoleon întârziat, cum îl numește presa nealiniată de la Paris. Revenind la planurile europenilor, America este dispusă să le asculte și mai ales să le accepte cererile, dar cu o singură condiție: înarmarea se va face cumpărând de la firmele din State!
Cine credea că în locul afaceristului Donald Trump la Casa Albă a venit un venerabil lipsit de griji și ușor de manipulat se înșală. În spatele instituției prezidențiale stă un uriaș aparat ce lucrează continuu, astfel că nicio rotiță nu rămâne neînvârtită, astfel încât angrenajul merge mai departe. Inclusiv industria militară a SUA, de departe cea mai puternică din lume, una care trebuie hrănită în mod regulat cu contracte public-private.
Europa se pregătește să colaboreze cu America în privința unui potențial acord de consolidare a strategiei de apărare. Proiectul arată că ambele părți au în vedere să permită Washingtonului accesul la tot ce înseamnă Agenția Europeană de Apărare. Însă asta nu înseamnă decât că Pentagonul va ști dinainte ce ofertă să-i facă „partenerului” de peste Atlantic și ce arme să îi propună spre vânzare.
În 15 iunie, la Bruxelles, Joe Biden se va întâlni cu liderii UE în preajma summit-ului Europa-America. Este prima întrevedere a președintelui SUA cu omologii săi de pe Bătrânul continent de când s-a schimbat „optica” la Casa Albă. Proiectul pus la cale de cele două părți arată că SUA sunt pregătite să înceapă o cooperare cu Agenția Europeană de Apărare (EDA), participând la proiectele menite să stimuleze dezvoltarea capacităților militare și de cercetare pe care și le propune blocul comunitar.
Iată, așadar, că noua administrație de la Casa Albă Biden începe să arate mai multă deschidere față de ambițiile militare ale UE, ambiții de care Donald Trump se îndoia serios, luându-le în derâdere.
EDA este compusă din toate statele membre UE, cu excepția Danemarcei. Agenția are deja semnate acorduri administrative bilaterale cu țări din afara UE: Elveția, Norvegia, Serbia și Ucraina. America înțelege că aici se formează o piață extrem de profitabilă și vrea să fie cel mai important jucător.
„Având în vedere cererea SUA pentru un acord administrativ cu Agenția Europeană de apărare, vom explora modalitățile și condițiile pentru o cooperare mai strânsă și reciproc avantajoasă în acest cadru. Ne angajăm să lucrăm la un acord administrativ pentru Statele Unite cu Agenția Europeană de Apărare, discuțiile începând cât mai curând posibil”, se arată în acest proiect de cooperare.
Franța are ambițiile cele mai mari dintre statele blocului comunitar, asta și fiindcă este singura țară din UE care deține focoase nucleare și are un loc permanent în Consiliul de Securitate al ONU. Parisul nu vede cu ochi buni felul în care America se „insinuează” în problemele militare ale Europei, dar știe că nu există altă soluție. În același timp, Macron conduce un grup de țări care dorește ca UE să-și consolideze propria-i capacitate de a interveni militar, reducând dependența de Washington. Problema o reprezintă atitudinea țărilor din est, care se tem că acest impuls „macronist” va duce la slăbirea legăturilor cu NATO, ceea ce nu este de dorit în perspectiva unei Rusii agresive.