Europa de Est își numără mărunțișul pentru Crăciun. Prețurile alimentelor, motorul inflației în zonă

Consumatorii din Europa de Est economisesc pentru a pune pe masă, de Crăciun, preparatele preferate din carne și pește, în condițiile în care inflația prețurilor la alimente, în special în Ungaria și țările baltice, este mai mare decât cea din Uniunea Europeană în general.

Potrivit datelor Eurostat, prețurile alimentelor în Ungaria au fost cu 45,2% mai mari în octombrie decât în anul precedent, iar 10 țări din Europa de Est se confruntă cu o inflație a prețurilor la alimente de peste 20%. Costul alimentelor a fost cu 33,3% mai mare în Lituania și cu 30% mai mare în Letonia față de octombrie 2021.

Alimentele, motorul inflației în Ungaria

Și, deși există semne că inflația globală ar putea atinge un nivel maxim în unele țări, prețurile la alimente continuă să crească puternic, ceea ce se adaugă la o creștere a costului vieții și obligă băncile centrale să mențină ratele dobânzilor la un nivel ridicat chiar dacă economiile încep să încetinească puternic.

Experții spun că factorii locali exacerbează o tendință globală determinată de creșterea costurilor energiei și ale îngrășămintelor, inclusiv productivitatea scăzută a industriei alimentare în unele țări ex-comuniste, expunerea puternică la importuri și creșterea salariilor pe piețele forței de muncă.

În Ungaria, o secetă severă a decimat culturile de porumb și grâu din acest an și a dus la creșterea prețurilor la hrana pentru animale, în timp ce forintul slab a crescut costurile de import.

La ferma lor din Tiszaeszlar, în estul Ungariei, familia lui Lajos Kander crește peste 2.000 de porci mangalița, o rasă tradițională apreciată pentru carnea lor. Familia Kander cultivă de obicei porumb și grâu și își produce propriile furaje. Însă seceta i-a obligat să cumpere o parte din furaje de pe piață, unde Lajos Kander a declarat că prețurile la porumb și la grâul de toamnă aproape s-au dublat față de 2021.

„În 2023 ne vom confrunta cu dificultăți serioase, deoarece va trebui să cumpărăm furaje, vom vedea la ce preț vom putea compensa cantitatea lipsă”, a spus el, adăugând că au crescut și costurile cu energia, salariile și costurile veterinare.

Ferma plătește 29 de forinți pe KWh pentru energie electrică în baza unui contract care expiră la 31 decembrie, după care factura va crește la 138 de forinți pe KWh. Din fericire, au câteva panouri solare. Între timp, costul anual de vaccinare a porcilor s-a triplat, ajungând la 4,5 milioane de forinți.

Familia Kander a majorat prețurile cu aproximativ 20-25%, dar Lajos Kander a declarat că alte creșteri de costuri ar fi greu de transferat: „Întreprinderile vor trebui să înghită o parte din aceste costuri pentru a putea depăși această situație. Am putea dori să obținem 2.000 de forinți (4,86 euro) pentru un kilogram de carne porc, dar nimeni nu-l va cumpăra”.

Alimentele sunt în prezent principalul motor al inflației din Ungaria, despre care se așteaptă ca datele de joi să arate o accelerare la 22,2% în noiembrie, iar eliminarea plafonării prețurilor la carburanți ar urma să dea un nou impuls în viitor.

„Productivitate scăzută, monopoluri, importuri”

Inflația globală din Cehia a încetinit la 15,1% în octombrie, dar prețurile la alimente au crescut, în timp ce în Polonia inflația la alimente și băuturi nealcoolice a fost de 22,3% în noiembrie, cu mult peste IPC global, de 17,4%.

Guvernatorul Băncii Naționale a Ungariei, Gyorgy Matolcsy, a declarat luni că inflația va fi în medie de 15-18% anul viitor, iar peste 50% din creșterile viitoare vor fi la alimente.
„Industria alimentară din Ungaria funcționează cu o productivitate inacceptabil de scăzută și cu monopoluri, cu o pondere mare a importurilor și cu un aport energetic mai mare”, a spus el.

În Lituania, unul dintre statele baltice ale căror economii mici și deschise sunt expuse la fluctuațiile de pe piețele internaționale de mărfuri, guvernatorul băncii centrale, Gediminas Simkus, a avut o notă mai optimistă. „Data viitoare, vom vedea că inflația lunară va scădea puțin, deoarece vârfurile prețurilor la materiile prime energetice și la alimente au avut deja loc și sperăm că nu se vor mai repeat”, a declarat el săptămâna trecută.

Un Crăciun mai sărac

Creșterea bruscă a prețurilor a început să frâneze consumul. Vânzările de alimente au scăzut cu 5,6% în Ungaria în octombrie, deoarece familiile care se confruntă cu creșteri de peste 34% pentru carne și pește și de 80% pentru pâine au făcut economii de la an la an.

Între timp, cumpărătorii din Cehia s-au confruntat cu o creștere de 105% a prețurilor la zahăr, în timp ce în Polonia făina a costat cu 45,4% mai mult.

Într-o piață din Budapesta, Eva Racz, în vârstă de 75 de ani, a declarat că anul acesta nu și-a putut permite masa tradițională festivă de crap. „Acesta va fi un Crăciun mai sărac, deoarece pensiile noastre sunt mici și trebuie să plătim utilitățile și medicamentele”, a spus ea, adăugând că ea și soțul ei trăiesc din pensii în valoare totală de 200.000 de forinți (486 de euro) pe lună.

Un sondaj realizat de Barometr Providenta a arătat că polonezii vor cheltui în medie 1.259 de zloți (268 de euro) pentru Crăciunul din acest an, cu 307 zloți mai mult decât în urmă cu un an, chiar dacă aproape jumătate dintre cei chestionați au declarat că vor cumpăra produse mai ieftine.

Se așteaptă ca inflația din Ungaria să înceapă un declin foarte lent în prima jumătate a anului viitor. „Încă nu există semne durabile că dinamica inflației se îmbunătățește în Ungaria”, a declarat Goldman Sachs.