Estonia vrea să livreze Ucrainei obuziere și rachete Javelin

Sprijinul pentru Ucraina poate lua forma exercițiilor cu forțele sale armate, consiliere sau chiar livrări de arme. Estonia, care se teme de obiectivele vecinului său rus, intenționează să facă acest lucru.

Manevrând trupe în jurul Ucrainei pentru a da impresia că planifică o ofensivă, Rusia a obținut ceea ce a căutat probabil de la început, și anume să aducă SUA și NATO să discute despre garanțiile „legale” privind securitatea sa, pe care le-a detaliat în două proiecte separate de tratate privind arhitectura de securitate în Europa.

Schimb de avertismente Putin-Biden

În linii mari, Moscova dorește să înceteze extinderea NATO, în special către Ucraina și Georgia, și să limiteze activitățile militare în țările care au aderat la Alianță după 1997. Acest lucru este inacceptabil pentru Washington și Uniunea Europeană aceasta din urmă nefiind invitată la discuțiile care vor fi purtate de diplomații ruși și americani pe 10 ianuarie.

Vladimir Putin și Joe Biden au făcut schimb de avertismente în timpul ultimei lor convorbiri telefonice din anul ce tocmai s-a încheiat, discutând cazul Ucrainei.

Astfel, primul a spus că dorește „rezultate” asupra garanțiilor de securitate pe care le cere pentru că este „singura modalitate de a limita agravarea tensiunilor”, în timp ce al doilea a avertizat că Statele Unite vor răspunde „hotărât” oricărei agresiuni ruse împotriva Ucrainei. Și prin urmare prin sancțiuni deoarece o intervenție militară în favoarea Kievului este exclusă. La care șeful Kremlinului a răspuns asigurând că „sancțiunile masive” împotriva Moscovei ar constitui o „eroare colosală”.

„Nu se pune problema să se zgârcească”

În orice caz, sprijinul pentru Ucraina poate lua forma exercițiilor cu forțele sale armate, consiliere sau chiar livrări de arme. Astfel, SUA au livrat unele arme, inclusiv rachete antitanc Javelin, radare de contrabaterie și chiar bărci de patrulare, printr-o „Inițiativă de asistență pentru securitate”. Și Estonia, care se teme totuși de obiectivele vecinului său rus, intenționează să facă același lucru.

Șeful cooperării internaționale la Ministerul Eston al Apărării, Peeter Kuimet, a declarat pentru postul public EER că Tallinn studiază posibilitatea de a ceda Kievului 42 obuziere de tip H-63  (sau D-30) de 122 mm și rachete antitanc Javelin.

Având în vedere „situația în care se află Ucraina, victimă a agresiunii ruse de aproape opt ani (în Donbass și Crimeea), nu se pune problema să se zgârcească”, a spus el. Și să precizeze că obiectivul este identificarea zonelor care ar permite Ucrainei să-și consolideze propriile capacități de apărare și „descurajare”.

În plus, a continuat el, „mulțumită experienței ucrainenilor, avem și o idee mai clară despre cum arată un conflict sau o bătălie cu Federația Rusă”.

Cu toate acestea, pentru a transfera aceste arme în Ucraina, Estonia trebuie să obțină mai întâi permisiunea din țările lor de origine. Dacă, a priori, SUA nu ar trebui să pună nici o dificultate pentru rachetele Javelin, cazul obuzierelor H-63 s-ar putea dovedi a fi mai complicat, scrie Opex 360.

Aceste sisteme de artilerie, de origine sovietică, au fost  achiziționate în 2009 din Finlanda, care ea însăși le avea din Germania, aceste tunuri fiind puse pe piață, conform EER, după reunificarea cu RDG.

Din punct de vedere al capacității, transferul acestor H-63 nu ar trebui să pună o problemă pentru armata estonă, deoarece este planificată înlocuirea lor cu K-9 Thunder, obuziere autopropulsate de 155 mm comandate din Coreea de Sud. Și mai există și chestiunea achiziției de sisteme de artilerie HIMARS americane.

Cert este că transferul acestor arme și muniții ar putea dura luni de zile. Iar Ucraina nu are timp să aștepte.