La două luni de la începerea războiului brutal de agresiune a Rusiei în Ucraina, capitalului rusesc pare să fie de negăsit în Elveția, deși țara se presupune a fi una din visteriile oligarhilor apropiați de Vladimir Putin.
În ciuda faptului că Berna s-a raliat sancțiunilor SUA și UE împotriva oligarhilor ruși – măsuri care se aplică la aproximativ 900 de persoane la nivel global – doar 8 miliarde de dolari din activele rusești din Elveția au fost înghețate până în prezent.
Prin comparație, numai în insula Jersey, din Canalul Mânecii, au fost înghețate active în valoare de 7 miliarde de dolari legate de un singur magnat rus, Roman Abramovici.
„Este foarte dificil să se determine controlul efectiv al activelor”, a declarat Erwin Bollinger, un oficial de rang înalt din cadrul Secretariatului de Stat pentru Afaceri Economice al Elveției.Totalul este probabil să crească, a adăugat el, pe măsură ce băncile “depun eforturi” pentru a încerca să depisteze averile clienților lor.
Pentru a pune în context cifra oficială redusă a fondurilor sancționate, Asociația bancherilor elvețieni a estimat că, în total, băncile elvețiene dețin în jur de 150-200 de miliarde de franci elvețieni din banii rușilor. O cifră mai credibilă decât cele 10,4 miliarde USD avansate în 2020 de Banca Națională Elvețiană.
Vor urma mai multe înghețari de active? Nu mulți bancheri elvețieni par să creadă așa.
La UBS, echipa executivă a băncii a organizat teleconferințe de două ori pe zi, în februarie și martie, privind progresul aplicării sancțiunilor în cartea de clienți.
Dar băncile private, mai secrete, se tem mai puțin de SUA și UE.
Problema este este dublă: în primul rând, activele nu sunt adesea deținute direct pe numele clienților, ci de membrii familiei. În al doilea rând, banii sunt foarte rar păstrați în structuri din Elveția – cel puțin la vedere. Sistemul financiar elvețian pare o fortăreață inexpulgabilă.
Avocați și bancherii elvețieni lucrează pentru oligarhi ruși cu interese în Geneva și Zurich și îi ajută să-și transfere averea în mâinile rudelor, în trusturi obscure sau în afara țării, subliniază Financial Times.
Legile privind secretul bancar se aplică riguros în Elveția, iar bancherii trebuie să-și protejeze cu orice preț clienții.
Averea care a rămas, în astfel de circumstanțe, în sfera de competență a instituțiilor elvețiene, legată direct prin nume de cei sancționați, este mărunțișul oligarhilor.
Prin urmare, nu este surprinzător faptul că bunul cel mai important confiscat în Elveția din cele 8 miliarde de dolari este un apartament cu trei camere aparținând lui Piotr Aven, fondatorul Alfa-Bank, cea mai mare bancă privată din Rusia.