AcasăȘTIRI EXTERNEEconomia Europei, pericole în creștere: stagflație, blocaje, refugiați

Economia Europei, pericole în creștere: stagflație, blocaje, refugiați

Acesta trebuia să fie anul redresării economiei mondiale după recesiunea din pandemie. Dar invazia Ucrainei de către Rusia impune un șoc stagflaționist sever, ridicând prețurile pe măsură ce aprovizionarea cu energie este amenințată, slăbind veniturile gospodăriilor și companiilor.

Creșterea rapidă a prețurilor „ar trebui să scadă treptat, pe măsură ce dezechilibrele dintre cerere și ofertă scad în 2022 și politica monetară din marile economii răspunde”, estima FMI.

Planul nu a mers  – economia globală se confruntă acum cu riscul unei deteriorări accentuate, notează Financial Times.

Războiul din Ucraina – cel mai mare conflict pe pământ european de aproape 80 de ani – subminează încrederea renașterii economiei, iar Europa trebuie să facă față unui aflux și mai mare de refugiați decât în ​​2015.

Revenirea coronavirusului în China amenință din nou lanțurile globale de aprovizionare, pune presiuni asupra prețurilor și producției.

Peste tot în lume, factorii de decizie politică au luat măsuri și s-au orientat către o perspectivă mai sumbră. În urmă cu o lună, Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene, a prezentat o viziune optimistă asupra perspectivei zonei euro: „creșterea ar trebui să revină puternic”. Săptămâna trecută, a recunoscut că „evenimentele recente pun riscuri deosebite pentru economie”.

Fiind cea mai apropiată atât geografic, cât și economic de Ucraina, economia Europei este cea mai vulnerabilă. Deși Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică(OCDE)  nu a anunțat încă prognoze, a publicat o simulare a efectelor probabile ale războiului și ale modificărilor prețurilor mărfurilor care au durat tot anul. Acest lucru a arătat scăderi ale creșterii aproape de două ori mai mari în zona euro decât în ​​SUA.

Un înalt oficial european s-a declarat îngrijorat de „un efect foarte mare de încredere” asupra gospodăriilor și companiilor, odată ce adevăratele consecințe ale acțiunilor Rusiei și ale perturbărilor asupra lanțurilor de aprovizionare europene au fost resimțe.

Oficialul a adăugat că invazia rusă va necesita, de asemenea, o solidaritate paneuropeană uriașă cu Polonia și alte țări din estul Europei, care se confruntă cu cea mai mare povară de a găsi cazare și sprijin pentru cei 3 milioane de refugiați care au trecut deja granița cu Ucraina, fiind așteptate multe alte milioane.

Războiul lui Putin, mai rău decât pandemia

Deja, guvernele din Europa își intensifică pârghiile de politică în încercarea de a proteja gospodăriile de unele dintre cele mai grave efecte ale creșterii prețurilor mărfurilor asupra standardelor lor de viață.

Dar încep să se resimtă efectele economice ale invaziei armatei lui Putin: producătorii de automobile germani au fabrici la ralanti din cauza penuriei de piese fabricate în Ucraina, iar unele supermarketuri italiene au rămas fără paste. În Spania, șoferii de camioane au declanșat o grevă în semn de protest față de costurile mari ale combustibilului.

Un război prelungit în Ucraina riscă să fie „mult mai rău” pentru economia europeană decât pandemia de coronavirus, din cauza întreruperii lanțului de aprovizionare, a deficitului de energie și a inflației, a avertizat Herbert Diess, directorul executiv al Volkswagen.

Lanțurile globale de aprovizionare au fost deja puternic perturbate de pandemie și blocaje, dar conflictul din Ucraina prezintă un nou risc pentru aprovizionarea cu materiale cheie. De exemplu, Ucraina furnizează 70% din gazul neon, care este necesar pentru procesul de litografie cu laser utilizat pentru fabricarea semiconductorilor, în timp ce Rusia este principalul exportator de paladiu, element vital pentru fabricarea convertoarelor catalitice.

Cel mai periculos scenariu modelat de economiști și bănci centrale este dacă aprovizionarea cu energie a Rusiei către Europa este întreruptă.

Jan Hatzius, economistul șef al Goldman Sachs, estimează că interzicerea UE a importurilor de energie din Rusia ar provoca o scădere de 2,2% a producției și ar declanșa o recesiune în zona euro, definită ca două trimestre consecutive de contracție economică.

Deși existau speranțe că economia Europei ar putea crește mai repede decât SUA în 2022, puțini analiști cred acum că este posibil.  „Guvernele pot compensa unele dintre costurile pentru consumatori și întreprinderi, dar este dificil de compensat impactul asupra comerțului sau afectarea încrederii din cauza costurilor mai mari ale energiei”, a declarat Reza Moghadam, consilier la Morgan Stanley.

author avatar
Radu Jacotă Redactor
210 afisari
Zenville

Ultimele știri

proger