Economia europeană scapă de recesiune, în pofida războiului din Ucraina / Iarna nu s-a terminat

Economia europeană a rezistat mai bine anul trecut decât se aștepta la războiul din Ucraina, scăpând de recesiune în ultimul trimestru, dar creșterea prețurilor continuă să frâneze creșterea, care se așteaptă să fie foarte slabă în 2023.

Sfidând previziunile, produsul intern brut (PIB) din zona euro a continuat să crească în ultimele trei luni ale anului 2022, în ciuda unei încetiniri evidente. Creșterea a ajuns la 0,1% față de trimestrul precedent, a anunțat marți Eurostat.

Scăderea puterii de cumpărare

„Vestea bună este că zona euro a evitat o contracție”, a declarat comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, care în noiembrie încă mai prevedea o recesiune în această iarnă.„Continuăm să ne confruntăm cu provocări multiple”, dar perspectivele pentru 2023 „par puțin mai pozitive astăzi decât în toamnă”, a subliniat el.

Creșterea a încetinit brusc la sfârșitul anului, după ce a ajuns la 0,3% în trimestrul al treilea și la 0,9% în al doilea, dar analiștii se așteptau la o cifră ușor negativă pentru cele 20 de țări care împart moneda unică, scrie France 24.

Activitatea economică europeană se îndoaie, dar nu se rupe în fața vânturilor potrivnice provocate de războiul din Ucraina, în special de creșterea prețurilor la energie, care reduce puterea de cumpărare a gospodăriilor și competitivitatea industriei.

Iarnă blândă. Deocamdată

Începutul iernii a fost blând, reducând consumul de gaze și electricitate, iar inflația a stagnat din noiembrie. Îmbunătățirea lanțurilor de aprovizionare și recenta redeschidere a economiei chineze au contribuit, de asemenea, la acest lucru. Piața muncii continuă să fie dinamică, cu o rată a șomajului la un nivel scăzut din punct de vedere istoric.

Pentru întregul an 2022, creșterea economică în zona euro a ajuns la 3,5%, potrivit Eurostat, mai bine decât în China (3%) și SUA (2,1%). Performanța este mai bună decât prognoza de 3,2% publicată în noiembrie de Comisia Europeană.

Tendința este aceeași pentru întreaga Uniune Europeană, cu un PIB stabil în trimestrul al patrulea și cu o creștere de 3,6% pentru întregul an. Luni, Fondul Monetar Internațional (FMI) a majorat cu 0,2 puncte procentuale prognoza de creștere economică pentru zona euro în 2023, dar se așteaptă ca aceasta să atingă un vârf de doar 0,7%.

„Reziliență incredibilă”

„Scenariile cele mai pesimiste pentru această iarnă au fost evitate, dar economia rămâne într-o stare lentă”, chiar dacă a dat dovadă de o „reziliență incredibilă”, a declarat Bert Colijn, economist la ING Bank. El nu exclude o scădere a PIB-ului în primul trimestru.

Deși lipsesc încă cifrele macroeconomice detaliate, „este probabil ca consumul gospodăriilor să se fi contractat” în ultimul trimestru, spune Rory Fennessy de la Oxford Economics. În opinia sa, creșterea a fost susținută în principal de o scădere a importurilor, ceea ce indică o încetinire a activității. Creșterea pentru 2023 „va fi probabil slabă”, avertizează el.

Andrew Kenningham, de la Capital Economics, este și mai sumbru și prevede o recesiune în zona euro în prima jumătate a anului, din cauza majorărilor de dobândă ale Băncii Centrale Europene (BCE), care ar trebui să slăbească investițiile prin creșterea costului creditelor.

„Datele s-au deteriorat spre sfârșitul ultimului trimestru, iar politica monetară mai strictă continuă să aibă un impact asupra gospodăriilor și întreprinderilor”, a spus el.

Dintre marile economii europene, Spania (creștere de 0,2%) și Franța (0,1%) au fost forțele motrice. Dar economiile mai industriale, precum Germania (-0,2%) și Italia (-0,1%) au început să scadă, ceea ce ar putea indica începutul unei recesiuni.