Ecologiștii Gretei Thunberg atacă sportul-rege. Fotbalul și emisiile de carbon

A venit și vremea ca fotbalul să intre în „anchetele climatice” la care îndeamnă neobosit activista suedeză Greta Thunberg. Orice poate fi pus în relație cu oprirea încălzirii globale și schimbările climatice.

Cel mai popular sport din lume, fotbalul are o amprentă de carbon departe de a fi neglijabilă. În timp ce summit-ul COP26 se deschide duminică la Glasgow, o serie de inițiative sunt luate pentru a face fotbalul la fel de verde ca gazonul său. Sunt ele viabile sau rămân doar o teorie pentru tranziția ecologică?

„The End of Football”

Cu ritmul infernal al meciurilor care aduc fotbaliști (cu avionul în special) în cele patru colțuri ale Europei sau ale lumii și cu călătoriile suporterilor, cerințele fotbalului profesionist constituie un cocktail cu o amprentă mare de carbon.  „Practica sportivă este intim legată de calitatea mediului”, spune Antoine Miche, președinte fondator al Football Écologie France, o asociație care își propune să facă din acest sport un jucător important în tranziția ecologică.

Miche merge pe linia Gretei Thunberg: „Dacă condițiile meteorologice continuă să se deterioreze și temperaturile continuă să crească, sportul în aer liber ar putea deveni rapid sufocant”.

Într-un videoclip publicat în iulie 2020, clubul englez Manchester City s-a îngrijorat de impactul încălzirii globale asupra viitorului fotbalului. Intitulat „Sfârșitul fotbalului”, spotul ne proiectează în 2045, într-un viitor în care lipsa de apă împiedică meciurile din Premier League, și în special pe  Manchester City condus de Phil Foden, să-și continuie activitatea.

Manchester City nu este un caz izolat: „Suntem în prezent suprasolicitați, atât de cluburi profesioniste, cât și de amatori, ceea ce arată că fotbalul vrea să se ocupe de problemele ecologice”, explică Antoine Miche.

Integrarea ecologiei în fotbal

Fotbalul are un impact semnificativ prin poluarea și emisiile de CO2, conform datelor culese de asociație: transport de jucători și suporteri pentru competiții (2,1 milioane de tone de CO2 pentru Cupa Mondială 2018, adică impactul ecologic a 200.000 de francezi) producție masivă de deșeuri (un meci de Liga 1 ar produce 10 tone), consum de apă pentru întreținerea gazonului etc.

Președintele Football Écologie France insistă asupra necesității schimbării obiceiurilor. „În ceea ce privește emisiile de CO2, într-adevăr problema transportului este capitală: transportul la antrenamente, meciuri, transportul suporterilor. Cealaltă problemă mare este gestionarea deșeurilor și a risipei. „Când sunt evenimente mari, e complicat să vizezi o țintă de zero deșeuri”, explică Antoine Miche, a cărui asociație își aduce expertiza pentru a dezvolta oferta de transport public pentru a ajunge la stadion și a depune eforturi pentru reducerea deșeurilor produse.

„Scopul nostru este să sprijinim cluburile și comunitățile – care sunt adesea proprietarii de stadioane – într-o manieră operațională pentru a integra ecologia în fotbal. Oferim expertiză, creare de evenimente, instrumente de răspuns la problemele din domeniu. De asemenea, încercăm să difuzăm cât mai mult posibil bunele practici”, explică Miche.

Belle opération de nettoyage, samedi, des quais de #Bordeaux avec @girondins, @FootEcologieFr, @theseacleaners.

Plus de 127 000 #mégots et autres déchets ont été ramassés par près de 400 jeunes bordelais ! 👏

À nous, maintenant, de les recycler ! 🌿 pic.twitter.com/HfstAydp2x

— ÉcoMégot (@EcoMegot) October 25, 2021

Suporterul-gunoier în 90 de minute, soluția minune

Football Écologie France a organizat alături de Girondins de Bordeaux și de asociația The SeaCleaners un „marș urban de curățenie”. Obiectivul: mobilizarea suporterilor pentru a colecta cât mai multe deșeuri în 90 de minute, echivalentul unui meci de fotbal. Recolta celor 317 fani prezenți au fost:110 kg de plastic, 92 kg de sticlă, 38 kg de metal, 23 kg de carton, 428 de măști și 127.000 de mucuri de țigară.

Operațiunea ilustrează conceptul de „eco-suporterism”, propus de asociație: o logică ascendentă care plasează suporterul în centrul acțiunii. Sporterii, spune asociația, trebuie să acționeze și ca un levier de presiune asupra cluburilor în materie de ecologie. Frumoase teorii.

Evenimente majore, sursa tuturor relelor

„În prezent, contributorii majori la amprenta de carbon sunt evenimentele majore, cu două elemente cu emisii enorme de CO2: transportul spectatorilor și construcția de stadioane”, notează Mathieu Djaballah, lector la Universitatea Paris-Saclay, specialist în domeniul social și de mediu, intervievat de France 24.

Cu Cupa Mondială din Qatar, fotbalul este puțin probabil să-și îmbunătățească amprenta de carbon: între sosirea fanilor din întreaga lume pentru a vedea turneul care va avea loc anul acesta în mica peninsulă și stadioanele cu aer condiționat, factura de carbon riscă să fie sărată. Puțin probabil să preocupe Qatarul. FIFA afirmă că amprenta de carbon a evenimentului va fi neutră. Organizatorii turneului s-au angajat să atenueze și să compenseze toate emisiile de gaze cu efect de seră ale turneului.

Adesea promisiunile plantărilor de copaci înfloresc. UEFA a promis că va planta 50.000 de copaci pentru a compensa ultimul Euro jucat în 12 țări.  „Ne vom calcula amprenta (de carbon), apoi vom cumpăra credite pentru replantarea copacilor”, rezumă Mathieu Djaballah. „Ajungem la un zero, dar este un zero fals. Nu este o logică sustenabilă”.

„Este, în realitate, o tensiune între problemele ecologice și problemele economice. Ecologia este acum ceva cerut de opinia publică. Acest lucru obligă cluburile și autoritățile să preia subiectul. S-au făcut multe progrese, în special în dezvoltarea stadioanelor, a ofertelor de transport”, notează Mathieu Djaballah.

Schizofrenia „verde”

„Totuși, această dorință de a depune eforturi se confruntă cu o limită: punerea sub semnul întrebării totale a modelului economic al sportului profesionist. Preferăm să vedem ecologia mai degrabă ca pe un gest zilnic decât ca pe o macro problemă. În cazul marilor evenimente, scopul principal este întotdeauna atragerea de spectatori din întreaga lume”. „Deci există o schizofrenie profundă: spectatorii ard 80% din impactul lor de carbon, dar ajungând acolo, li se cere să ia transportul în comun și să sorteze deșeurile din motive ecologice”.

Pentru președintele Foot Écologie France, organele de conducere ale fotbalului au un mijloc de a-și face evenimentele mai ecologice: cerând caiete de sarcini în ceea ce privesc problemele de mediu.

„Trebuie amintit că Cupa Mondială 2022 a fost acordată Qatarului în 2010, o perioadă deja îndepărtată în ceea ce privește conștientizarea ecologică. Când a fost ales Qatar, aceste aspecte nu au fost incluse. Caietele de sarcini trebuie să fie exigente cu  țările gazdă și să impună o politică de achiziții responsabilă și coerentă din punct de vedere ecologic”.

„Qatarul trebuie să fie ultimul dintre aceste evenimente în care se construiesc stadioane «ex nihilo» în locuri îndepărtate”, vrea să creadă, în eco-optimismul său, Antoine Miche.