„Este timpul să ne trasăm propriul viitor ca națiune europeană independentă”, a declarat premierul scoțian Nicola Sturgeon la anunțul semnării unui acord comercial post-Brexit între Uniunea Europeană și Regatul Unit.
Sturgeon vrea să profite de finalul acestui episod pentru a relansa proiectul de independență a Scoției. O primă încercare a eșuat în septembrie 2014, când 55,3% dintre cei 2,68 milioane de scoțieni au votat „Nu”. Un rezultat care a provocat și demisia prim-ministrului Alex Salmond. De atunci, Partidul Național Scoțian, condus de Nicola Sturgeon, a avut o victorie răsunătoare la alegerile din decembrie 2019, obținând 49 de locuri din 59. După alegeri, Sturgeon a cerut din nou organizarea unui al doilea referendum. Iar opinia publică pare să îi fie din ce în ce mai favorabilă. Nu mai puțin de paisprezece sondaje privind independența Scoției au colectat mai mult de 50% din răspunsurile pozitive. Potrivit unui sondaj Ipsos MORI dat publicităţii în octombrie 2020, în cazul unui nou referendum, doar 42% dintre scoţieni s-ar opune declarării independenţei. Apelurile pentru o Scoţie independentă revin şi după modul foarte criticat în care Londra şi premierul Boris Johnson au gestionat pandemia de COVID-19. Downing Street a respins în mod oficial cererea guvernului scoțian de a permite organizarea unui nou referendum. Fostul preşedinte al Consiliului European, Donald Tusk,susținea că Scoţia ar fi primită în Europa „cu entuziasm” dacă şi-ar obţine independenţa de restul Regatului Unit, dar că procesul readerării la Uniunea Europeană nu ar fi unul automat. Pe 31 decembrie, legislația UE va înceta să se aplice Regatului Unit. Acordul semnat între Londra și Bruxelles va intra apoi oficial în vigoare, punând definitiv Brexit în realitate. Un argument serios pentru Nicola Sturgeon de a renegocia cu Boris Johnson, de care va depinde în continuare decizia finală pentru organizarea referendumului. În prezent, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord include Anglia, Irlanda de Nord, Scoţia şi Ţara Galilor.
