Distrugerea cererii, noua politică monetară a Europei?

Războiul din Ucraina a făcut ca Europa să se confrunte atât cu perturbări mai mari ale lanțului de aprovizionare, cât și cu  prețuri record la materiile prime, probleme exacerbate de dependența regiunii de energia Rusiei.

În acest context, Banca Centrală Europeană trebuie să găsească o modalitate de a se proteja împotriva unui șoc inflaționist extins și a încetinirii economice, în același timp reducând sprijinul pentru propriile piețe financiare în mijlocul turbulențelor sporite de pe piețele globale de obligațiuni și mărfuri.

Mai degrabă decât o cale predeterminată de „normalizare” a politicilor, președintele BCE Christine Lagarde și colegii săi factori de decizie au nevoie de un nou manual pentru a naviga în perioada inflației, susțin economiștii de la Bloomberg.
Pandemia a scos la iveală natura complexă și fragilă a lanțurilor de aprovizionare. Acum, creșterea sancțiunilor împotriva Rusiei înseamnă că Europa nu are de ales decât să-și procure noi furnizori comerciali și să restructureze rutele de livrare în industriile cheie, de la energie la metale și îngrășăminte.

Zona euro se confruntă cu un șoc structural al cererii. O creștere a costurilor pentru materiile prime înseamnă o scădere permanentă a cheltuielilor întreprinderilor și gospodăriilor, reducând investițiile și locurile de muncă.

Rezultatul este o rată record a inflației de 7,5%, cu mult peste ținta de 2% a BCE. Adevărul este că Lagarde nu are opțiuni bune pentru a tempera inflația, iar singura modalitate este prin reducerea cererii. Aceasta înseamnă creșterea semnificativă a ratelor dobânzilor, chiar dacă întreruperile aprovizionării obligă companiile să reducă producția și erodezează puterea de cheltuieli a gospodăriilor. O ilustrare a distrugerii cererii – asociată în general cu produse energetice –  este efectul prețurilor ridicate la combustibili asupra vânzărilor de automobile.
Numai că aceste majorări plănuite de BCE nu vor proteja întreprinderile și consumatorii de creșterea costurilor la energie – cu 40% față de acum un an –  și vor îngreuna eforturile guvernelor de a evita o recesiune, în special pentru cei mai mari debitori ai continentului, cum ar fi Italia și Spania.

Ratele negative ale dobânzii cheie sunt deja istorie, dar noua politică monetară a BCE va însemna a ajustare dureroasă pentru continentul european.