AcasăȘTIRI EXTERNEDiplomații își storc creierii. Ce țară va găzdui summit-ul Biden-Putin?

Diplomații își storc creierii. Ce țară va găzdui summit-ul Biden-Putin?

În timp ce președintele Joe Biden și președintele Vladimir Putin se pregătesc pentru o potențială întâlnire față în față, oamenii lor din spate încearcă să descopere cea mai bună locație pentru ceea ce ar putea fi un summit istoric și tensionat, în egală măsură. Au deja oferte de la câteva țări. Dar, din mai multe motive, există puține opțiuni ideale.

„Un astfel de summit este pregătit în cele mai mici amănunte și este, de asemenea, foarte coregrafiat”, a declarat Julia Friedlander, fostă responsabilă a Consiliului Național de Securitate al Casei Albe. „Dacă scopul administrației Biden este să se asigure că Rusia înțelege dezaprobarea fundamentală a SUA față de comportamentul său, organizatorii se vor gândi la modul în care istoria va privi fiecare aspect, inclusiv locul de desfășurare”.

În egală măsură, găzduirea summitului conferă dreptul țării gazdă să devină centrul atenției internaționale timp de cel puțin 24 de ore.

Marți, Biden a spus că „speră și așteaptă” să-l întâlnească pe Putin atunci când va veni în Europa, la mijlocul lunii iunie, pentru întâlniri cu liderii NATO, G7 și Uniunii Europene. Putin nu va participa la aceste evenimente, dar foști oficiali americani și analiști spun că ar fi logic ca Biden să se întâlnească cu președintele rus în marja acestor reuniuni.

Un purtător de cuvânt al Casei Albe a refuzat, miercuri, să meargă mai departe de declarațiile lui Biden, în timp ce un oficial al Ambasadei Rusiei la Washington a revenit la comentariile făcute la sfârșitul lunii trecute la Kremlin, potrivit cărora Rusia nu și-a dat încă acordul oficial pentru acest summit bilateral.

Elveția, Finlanda și Austria, eternul teren neutru

Deja, unele guverne europene și-au oferit principalele orașe ca locuri potențiale, potrivit rapoartelor media. Acestea includ un trio de țări obișnuite să găzduiască astfel de întâlniri la cel mai înalt nivel: Elveția, Finlanda și Austria. Aceste trei țări sunt considerate, în termeni generali, locuri „neutre”: nici una dintre ele nu face parte din alianța militară NATO, a cărei creștere  a fost văzută de mult timp de Putin ca o amenințare pentru Rusia și sfera sa de influență.

Dar foști oficiali și analiști americani spun că nu ar trebui excluși și alți candidați. Printre posibilități: Reykjavik, capitala islandeză, Praga, capitala Republicii Cehe, Ljubljana, capitala Sloveniei, și poate, doar poate, capitala Azerbaidjanului, Baku.

Tămâierea lui Putin de către Trump, la Helsinki

Dintre primele trei opțiuni, Helsinki este probabil cel mai puțin susceptibilă să fie selectată având în vedere ceea ce s-a întâmplat atunci când președintele Donald Trump l-a întâlnit pe Putin în capitala finlandeză, în 2018. Trump a ales să-l menajeze pe Putin, acceptându-i explicațiile potrivit cărora Rusia nu a interferat în alegerile prezidențiale americane din 2016.

Un summit la Helsinki ar putea, fără îndoială, să-i ofere lui Biden posibilitatea de a îndrepta ceea ce a făcut Trump. Dar, foști oficiali și analiști americani au spus că o comparație cu Trump va conduce fiecare narațiune și va umbri substanța a ceea ce Biden și Putin speră să realizeze dacă se întâlnesc, scrie Politico.

Or, de la războiul din Ucraina până la modul de abordare a schimbărilor climatice, cei doi șefi de stat au multe de discutat. Relația SUA-Rusia nu se află de mult pe făgașul bun – eufemistic vorbind – iar Moscova și Washington au luat o serie de măsuri de represalii reciproce în ultimele luni, inclusiv expulzarea de diplomați.

Totuși, Biden a propus summit-ul, în timpul unei convorbiri telefonice cu Putin, luna trecută, semn că estimează că este cel mai bine să mențină un contact solid cu o putere mondială precum Rusia într-un moment în care atâtea amenințări transnaționale necesită cooperare. Aceste amenințări includ și pandemia Covid-19, a cărei prevalență într-o țară gazdă potențială este, de asemenea, susceptibilă de a influența locația summit-ului.

 Islanda și Azerbaidjan

Unii oficiali americani și analiști externi spun că Islanda ar putea fi un loc potențial, mai ales că această țară a găzduit celebra întâlnire din 1986 dintre Mihail Gorbaciov și Ronald Reagan.

Baku ar fi, de asemenea, o opțiune, în special pentru partea americană. Dar, în timp ce Azerbaidjanul are relații solide atât cu Washingtonul, cât și cu Moscova, șansele sunt mici ca Biden să meargă acolo. Un motiv: scurtul război de anul trecut între Armenia și Azerbaidjan pentru controlul regiunii Nagorno-Karabah.

O vizită Biden la Baku ar ofensa probabil Armenia, precum și pe mulți armeni-americani. Biden a mulțumit recent această comunitate prin recunoașterea genocidului armean de la începutul secolului al XX-lea.

Melania din Slovenia

În 2001, Slovenia a găzduit un summit între președintele George W. Bush și Putin, încă un lider relativ nou în Rusia la acea vreme.  În 2017, Slovenia s-a oferit  și să-i găzduiască pe Putin și pe Trump – mai ales că soția lui Trump, Melania, s-a născut în Slovenia.

Dar Slovenia s-a alăturat NATO în 2004, ceea ce ar putea-o scoate de pe lista rusească.Totuși, Putin nu a părut preocupat în 2017, când a mulțumit pentru oferta Sloveniei de găzduire a unei întâlniri cu Trump.

Putin n-ar face mofturi

Un oficial american familiarizat cu problemele rusești a spus că Putin nu se îngrijorează la fel de mult ca Statele Unite și europenii cu privire la unde va merge sau nu. „Îi place să privească țările NATO și ale Uniunii Europene îngrijorate de vizita sa pe teritoriului lor”, a spus acesta.

Așa se face că liderul de la Kremlin și-a etalat calitățile de dansator într-o vie din Austria, în timpul nunții, în 2018, a ministrului de Externe al acestei țări. Invitația către Putin, deși descrisă ca o chestiune privată, i-a determinat pe unii să pună la îndoială loialitatea Austriei față de Uniunea Europeană, care condamnase invazia Rusiei în Ucraina.

Praga iese din cărți: prea mulți spioni ruși

Praga a fost scena unui summit din 2010 între președinții de atunci Barack Obama și Dmitri Medvedev. Obama și Medvedev au semnat noul tratat START privind controlul armelor în timpul acelui summit.

La mijlocul lunii aprilie, un oficial din Republica Cehă ar fi propus să-i găzduiască pe Putin și Biden. Dar această invitație nu pare să mai aibă multe șanse, după degradarea bruscă a relațiilor dintre Praga și Moscova.

Republica Cehă a expulzat zeci de diplomați ruși după ce a stabilit că noi dovezi au arătat că Rusia se afla în spatele unei explozii la un depozit ceh de muniții, în 2014, care a ucis cel puțin două persoane.

Rusia a răspuns în oglindă, inclusiv prin plasarea Republicii Cehe pe o listă a „țărilor neprietenoase”. Lista ar include și SUA și mai mulți vecini ai Rusiei, precum Letonia și Estonia.

Daniel Fried, un fost ofițer al serviciilor externe ale SUA,  ale cărui numeroase posturi includeau cel de ambasador în Polonia, a declarat că acțiunile rusești, de la invaziile terestre la atacurile cibernetice, par să-i reducă lui Putin spațiul diplomatic pentru manevre sau pentru întâlniri la nivel înalt.

„Continuă să atace oamenii și să-i enerveze”, a spus Fried. „Aș prefera să avem problemele noastre decât ale lui Putin”.

author avatar
Tudor Borcea
235 afisari

1 COMENTARIU

Comments are closed.

Zenville

Ultimele știri

proger