Dezastrele climatice au ucis peste 140.000 de europeni

Dezastrele meteorologice sunt pe cale să se înmulțească din ce în ce mai mult odată cu schimbările climatice.

Valurile de căldură, inundațiile, perioadele de frig și alte evenimente meteorologice extreme au ucis 142.000 de europeni și au costat continentul aproape 510 miliarde de euro în ultimii 40 de ani, potrivit unui raport al Agenției Europene de Mediu (AEE).

Evenimentele climatice, în principal valuri de căldură, dar și perioadele de frig, secetele și incendiile forestiere reprezintă 93% din numărul total de decese și 22% din daunele financiare, potrivit raportului.

Numai valul de căldură din 2003 a provocat moartea a aproximativ 80.000 de persoane (57% din total) în cele 32 de țări europene studiate.

Germania, Franța și Italia – cele mai afectate

Inundațiile au fost cele mai costisitoare dezastre din punct de vedere financiar : 44% din factura totală, cu mult înaintea furtunilor (34%).

Câteva evenimente foarte grave concentrează cea mai mare parte a bilanţului: 3% din dezastrele identificate sunt astfel responsabile pentru aproximativ 60% din costul financiar pentru perioada 1980-2021.

La nivel național, Germania este țara europeană care a suferit cel mai mult, cu 42.000 de morți și 107 miliarde de euro în pierderi financiare. Urmează Franța (26.700 de morți și 99 de miliarde de euro pagube) și Italia (21.600 și 90 de miliarde).

Dezastrele precum cutremurele și erupțiile vulcanice nu sunt incluse în aceste cifre, deoarece nu sunt legate de vreme.

La nivel global, Organizația Meteorologică Mondială estimează că numărul dezastrelor legate de vreme a crescut în ultimii cincizeci de ani. În timp ce acest lucru a dus la o creștere a pagubelor materiale, numărul deceselor a scăzut.

Modelele climatice prevăd evenimente mai frecvente și mai grave, fie că sunt furtuni, inundații, alunecări de teren sau secete și incendii de vegetație.

Doar 23% din proprietățile care au suferit daune materiale în Europa au fost asigurate. Dar disparitățile au fost enorme: au fost astfel de 1% în România și Lituania, față de 55% în Țările de Jos sau 56% în Danemarca.