Demonstrație de forță a Chinei, după G7

Nici nu s-a încheiat bine summit-ul celor șapte puteri economice ale lumii, care au decis lansarea unui plan mondial de infrastructură pentru a contracara China, și reacția Beijingului nu s-a lăsat așteptată. Taiwanul, subiect ultra-sensibil în reațiile Chinei cu Occidentul, a raportat cea mai mare intruziune a avioanelor militare chineze în spațiul său aerian.

Anterior, China i-a avertizat explicit pe liderii G7 că zilele în care un grup „mic” de țări decid  soarta lumii au dispărut de mult. Avertismentul Beiingului a venit în ultima zi a summitului G7, când a fost decisă lansarea unui plan mondial de infrastructură pentru a contracara China.

„Zilele în care deciziile globale erau dictate de un grup mic de țări au dispărut de mult. Credem întotdeauna că țările, mari sau mici, puternice sau slabe, sărace sau bogate, sunt egale și că afacerile mondiale ar trebui tratate prin consultare de către toate statele”, a declarat un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei la Londra.

Liderii  G7 (SUA, Canada, Marea Britanie, Germania, Italia, Franța și Japonia) au anunțat că un plan masiv de construire de infrastructuri în ţările în dezvoltare, cu obiectivul de a contracara iniţiativa de acelaşi fel a Chinei denumită Belt and Road, sau Noul Drum al Mătăsii.

Iniţiativa chineză Belt and Road (BRI), lansată de preşedintele chinez Xi Jinping în anul 2113, constă într-un plan în valoare de trilioane de dolari pentru proiecte de infrastructură şi alte investiţii realizate de China în special în Asia şi Europa. Peste 100 de țări au semnat deja acorduri în acest sens.

Chiar dacă președintele Biden încearcă să încadreze lumea post-pandemică ca o luptă între democrații și autocrații, nu pare să existe încă un consens între națiunile G7 cu privire la faptul dacă China este un partener, un concurent sau o amenințare la adresa securității.

Nori de oțel pe cerul Taiwanului

28 de avioane ale Forțelor Aeriene Chineze, avioane de vânătoare și bombardiere cu capacitate nucleară, au intrat marți, 15 iunie, în zona de identificare a apărării aeriene din Taiwan, a declarat guvernul insulei, raportând cea mai mare intruziune de acest fel până în prezent.

Taiwanul s-a plâns în ultimele luni de misiuni repetate ale Forțelor Aeriene Chineze în apropierea insulei autonome, concentrate în partea de sud-vest a spațiului său aerian, lângă insulele Pratas, controlate de Taipei, scrie Reuters.

Beijingul nu a comentat imediat, dar vestea vine după ce G7 a emis duminică, 13 iunie, o declarație comună, subliniind „importanța păcii și stabilității în strâmtoarea Taiwanului”.

În trecut, China a descris aceste misiuni ca fiind necesare pentru a-și proteja suveranitatea și pentru a face față „coluziunii” dintre Taipei și Washington.

China descrie Taiwanul ca fiind cea mai sensibilă problemă teritorială a sa și nu a renunțat niciodată la utilizarea forței pentru a asigura o eventuală unificare cu teritoriul chinez.

De la începutul acestui an, Armata Populară de Eliberare (PLA, armata chineză) a trimis un număr din ce în ce mai mare de avioane militare în zona de Apărare și Identificare Aeriană din Taiwan. (ADIZ).

Astfel, în ianuarie, și în timp ce președintele american, Joe Biden tocmai preluase funcția și portavionul USS Theodore Roosevelt (Carrier Strike Group 9) a fost desfășurat în Marea Chinei de Sud, 15 avioane ale PLA, au fost observate în ADIZ din Taiwan. Și asta, la o zi după o primă demonstrație de forță care a implicat nu mai puțin de 8 bombardiere strategice H-6K.

Apoi, la sfârșitul lunii martie, PLA a ridicat miza, cu 20 de avioane, din care patru bombardiere H-6K s-au aventurat spre coasta de est a Taiwanului, unde se află două baze importante ale forței aeriene taiwaneze, și anume cele din Chiashan și Taitung, scrie Opex 360.

Luna următoare, apărarea aeriană taiwaneză a fost chemată din nou să urmărească o formațiune de 25 de avioane ale PLA. De data aceasta, avioanele chineze s-au mulțumit să patruleze în sudul Taiwanului.

Kung-Fu la înălțime

Nu a fost cazul și ultimei acțiuni de acest fel, și cea mai importantă observată până acum: la 15 iunie, la două zile după ce summit-ul G7 a subliniat importanța păcii și stabilității în strâmtoarea Taiwan, Taipei a raportat prezența a 28 de avioane chineze în vecinătatea insulei, între care 20 de avioane de luptă (14 J-16 și 6 J-11), 4 bombardiere H-6K, 2 KJ-500, un aparat Y-8 EW (război electronic) și un aparat Y-8 ASW.

Ministerul taiwanez al Apărării a precizat că a trimis avioane de luptă (al căror tip nu a fost specificat) pentru a intercepta formațiunea chineză. Aceasta din urmă s-a împărțit în mai multe grupuri. Cele două avioane KJ-500 au rămas în sudul Taiwanului (când doar unul ar fi fost suficient …), sub protecția a 10 avioane J-16 și 6 J-11. Apoi, două bombardiere H-6K au zburat spre vârful sudic al insulei înainte de a se întoarce înapoi. Dar alte două, însoțițite de 4 avioane J-16 și un H-6 ASW, și-au continuat călătoria, până la înălțimea bazelor Taitung și Chiashan.

Taiwanul și Covidul înfurie partidul

Această nouă demonstrație de forță chineză lângă Taiwan poate fi văzută ca răspunsul Beijingului la ultimele declarații ale G7.

„Reiterăm importanța menținerii unei regiuni libere și deschise Indo-Pacifică, care să fie incluzivă și bazată pe statul de drept. Subliniem importanța păcii și stabilității în toată strâmtoarea Taiwan și încurajăm părțile de ambele părți ale strâmtorii să își rezolve problemele în mod pașnic. Rămânem profund preocupați de situația din Marea Chinei de Est și de Sud și ne opunem cu tărie oricărei încercări unilaterale de a schimba statu quo-ul și de a ridica tensiunile ”, au spus liderii G7.

„De asemenea, solicităm a doua fază a studiului privind originile Covid-19 și dorim ca acesta să fie realizat cât mai curând posibil și să fie transparent, condus de experți, bazat pe știință și comandat de OMS inclusiv, cum recomandă raportul experților, și ca acesta să se desfășoare în China ”, indică  declarația finală a summit-ului de la Carbis Bay, din Marea Britanie.

„Provocări sistemice” din partea Chinei

Ambasada Chinei la Londra a reacționat imediat la această declarație denunțând „defăimarea gratuită” a Beijingului și „amestecul în afacerile interne chineze”.

Ea a adăugat: „Ne vom apăra hotărât suveranitatea națională, securitatea și interesele de dezvoltare și vom lupta hotărât împotriva tuturor tipurilor de nedreptăți și atacuri impuse Chinei”.

De partea lor, șefii de stat și de guvern din țările membre NATO au subliniat „provocările sistemice” pe care le impune China, după ce i-au denunțat politicile „coercitive”, precum și lipsa de transparență în materie militară.