Un nou punct fierbinte pe harta Europei îl reprezintă Republica Srpska, care a decis în luna decembrie să-și formeze propria armată și să se desprindă de Bosnia Herțegovina.
Entitatea sârbă din Bosnia a mai făcut zilele trecute un pas spre ruperea de federație. Parlamentul local a votat o lege prin care se înființează Înaltul Consiliu Judiciar, o curte supremă a magistraților, paralelă cu cea din Bosnia, potrivit Euronews. Opoziția și reprezentanții internaționali din această fostă republică iugoslavă atrag atenția că această structură va submina sistemul judiciar al Federației.
Or Republica Srpska a amenințat în mod repetat că se va retrage din Bosnia și Herțegovina. Astfel de declarații au fost făcute de Milorad Dodik, fostul președinte al entității și reprezentantul sârbilor în parlamentul țării, dar și un apropiat al lui Vladimir Putin.
Situaţia politică din Bosnia este „mai îngrijorătoare ca oricând”, într-un moment în care obiectivele secesioniste ale entităţii sârbe stârnesc temeri privind o revenire la anii grei ai conflictului intercomunitar, a declarat duminică şeful diplomaţiei europene Josep Borrell la Conferinţa de Securitate de la Munchen.
Milorad Dodik aprinde fitilul butoiului cu pulbere din Balcani
În ultimele luni, s-au amplificat tensiunile în această ţară formată din două entităţi – Republica Srpska (RS, sârbă) şi Federaţia Croato-Musulmană -, unite printr-un stat central, în contextul înmulţirii ameninţărilor separatiste ale liderului politic al RS, Milorad Dodik.
La 10 decembrie, Parlamentul din Republica Srpska a dat termen de şase luni guvernului acestei entităţi a sârbilor din Bosnia pentru a organiza legal ieşirea din trei instituţii comune cruciale ale statului central: armata, justiţia şi sistemul fiscal.
Bosnia și Herțegovina, statul creat artificial în urma unui conflict care a însângerat Europa în urmă cu 25 de ani, este iată din nou în pragul unui conflict etnic. Rănile provocate de sârbii bosniaci prin masacrul de la Srebrenica din 1995 când 8000 de musulmani, băieți și bărbați, au fost uciși de sârbii bosniaci, nu s-au închis nici acum. A fost nevoie de o lege prin care să fie sancționată negarea acestui genocid promovată la aproape 30 de ani de la terminarea războiului de sârbii bosniaci.