Statele Unite au sancționat vineri sute de oficiali, legislatori, afaceriști și întreprinderi din Rusia, în ceea ce secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, a numit o “acțiune de amploare”. În realitate, măsurile vor avea un efect practic redus asupra capacității președintelui Vladimir Putin de a susține economia țării sale și războiul din Ucraina cu venituri din petrol și gaze.
O serie de sancțiuni de până acum nu au afectat în mod material războiul și nici nu l-au determinat pe Putin să se retragă. Dimpotrivă, el a anexat ilegal unele regiuni din Ucraina și a amenințat că va folosi armele nucleare pentru a-și apăra aceste teritorii pro-ruse.
Răspunsul Occidentului e slab: pentru administrația Biden, acesta s-a redus la necesitatea de a trimite un semnal, de a comunica țărilor care ar putea fi înclinate să sprijine guvernul rus și să lucreze cu principalii săi oficiali financiari că ar putea ajunge în cele din urmă de partea greșită a politicii de sancțiuni a SUA.
Dar această discuție despre sancțiuni secundare nu este suficientă. Departamentul de Trezorerie a lucrat cu aliații europeni pentru a impune un plafon la prețul petrolului rusesc. Nu este clar cum va funcționa această măsură.
O pereche de senatori bipartizani – Chris Van Hollen, un democrat din Maryland, și Pat Toomey, un republican din Pennsylvania – au introdus o legislație care ar impune sancțiuni secundare unor țări precum India și China care achiziționează petrol rusesc la prețuri peste plafon.
Departamentul de Trezorerie s-a ferit să folosească sancțiuni secundare pentru a impune plafonul de teamă că decizia ar alunga aliații importanți precum India de Occident.
„Nu văd cum alte țări decât SUA să nu poată continua să cumpere petrol și gaze rusești. Pe măsură ce prețul petrolului a crescut, Rusia își finanțează mașinăria de război în Ucraina. Piața energetică nu a fost încă abordată. Putem vorbi de o slăbiciune a regimului de sancțiuni – și asta nu va schimba jocul lui Putin”, a declarat senatorul republican Bill Cassidy.
Petrolul este principalul pilon de venituri financiare al Kremlinului și a menținut economia rusă pe linia de plutire până acum în timpul războiului, în ciuda interdicțiilor de export, a sancțiunilor și a înghețării activelor băncii centrale care au început odată cu invazia din februarie.
Înainte de război, Rusia livra 5 milioane de barili de petrol pe zi, fiind unul dintre cei mai mari exportatori din lume. Această cifră – care reprezintă aproximativ 9% din exporturile mondiale de țiței – a rămas în mare parte neschimbată în ciuda tuturor sancțiunilor.
Rusia a promis că va lua măsuri de retorsiune pentru a compensa impactul plafonării prețurilor. Kremlinul ia în considerare colectarea a 50 de miliarde de dolari în venituri suplimentare din taxe pe energia exportată, ca răspuns la planurile Occidentului. Riscurile acestei noi forme de război economic sunt imense pentru aprovizionarea globală cu petrol. Dacă Rusia ripostează prin oprirea exportului, atunci prețurile energiei la nivel mondial ar putea crește vertiginos.