De ce domină Statele Unite cursa pentru Premiul Nobel

Opt dintre cei 13 laureați ai premiului Nobel din 2021 sunt de origine americană, fapt care indică dominanța istorică a Statelor Unite în palmaresul acestor recompense, care poate fi explicată prin forța universităților lor și capacitatea lor de a atrage talente din întreaga lume.

De la prima ceremonie de acordare a Premiului Nobel în 1901, SUA a câștigat 400 de medalii, cu mult înaintea Marii Britanii, cu 138 de premii, și a Germaniei cu 111 premii (aceste cifre includ câștigători legați de mai multe țări).

Universitățile făgăduinței

„Sunt foarte recunoscător pentru oportunitățile care mi s-au oferit în această țară”, a declarat Ardem Patapoutian, premiat pentru medicină în acest an, alături de David Julius, pentru descoperirile lor despre modul în care sistemul nervos transmite temperatura și atingerea.

Patapoutian, american de origine libano-armeană, a atribuit victoria sa universității publice din California, unde a studiat și unde predă și David Julius, tot american. În total, echipa și profesorii acestei universități au câștigat 70 de premii Nobel, aproape la fel de multe ca lista totală a Franței (71 de premii). Universitățile americane conduc în mod constant clasamentele internaționale, cu un mix de instituții private ultra-selecte care beneficiază de donații mari și universități publice de prestigiu.

Syukuro Manabe, co-laureat Nobel pentru fizică, care a părăsit Japonia în anii 1950 și și-a desfășurat lucrările revoluționare privind încălzirea globală la Universitatea Princeton, a declarat că în SUA el a reușit să-și împingă cercetările oriunde l-a condus curiozitatea, un factor determinant pentru succesul său.

Părăsind Scoția pentru America în anii 1990, David MacMillan, câștigător al Nobelului pentru chimie, este și profesor la Princeton, unde a absolvit și co-laureata Nobel pentru pace, jurnalista filipino-americană Maria Ressa. Americano-canadianul David Card, americano-israelianul Joshua Angrist (ambii la Princeton) și americano-olandezul Guido Imbens (Stanford) au primit luni Premiul Nobel pentru economie.

Finanțarea pentru cercetarea de bază

În centrul acestor victorii americane se află finanțarea pentru cercetarea de bază, adică lucrările experimentale care vizează îmbunătățirea teoriilor științifice, potrivit lui David Baltimore, co-laureat al Premiului Nobel pentru medicină în 1975.

Este un „indicator important” deoarece, spre deosebire de cercetarea științifică aplicată, rentabilitatea investiției poate dura ani, chiar decenii și este adesea imprevizibilă. Accentul pus pe cercetarea de bază din SUA datează din epoca post-al doilea război mondial, odată cu crearea Fundației Naționale Americane de Știință în 1950, care coordonează și astăzi fondurile federale pentru universități, scrie France 24.

Filantropia și donațiile private joacă, de asemenea, un rol din ce în ce mai important în această finanțare.

Dacă China se apropie treptat de Statele Unite în ceea ce privește finanțarea generală a cercetării (496 miliarde față de 569 miliarde ajustate în funcție de paritatea puterii de cumpărare în 2017), libertatea academică și capacitatea de a atrage cele mai talentate minți rămân o provocare pentru puterea chineză, potrivit lui H.N. Cheng, președintele American Chemical Society.

El Dorado pentru tineri

SUA beneficiază, de asemenea, de statutul său de cea mai puternică economie din lume. „De exemplu, un om de știință va găsi mai multe oportunități de muncă, nu numai în mediul academic, ci și în industrie, laboratoare guvernamentale sau altele”, continuă H.N. Cheng.

Universitățile americane recompensează adesea cei mai promițători tineri cercetători oferindu-le propriul lor laborator, subliniază Marc Kastner, profesor emerit de fizică la Massachusetts Institute of Technology. „În Europa și Japonia există echipe mari conduse de un profesor foarte experimentat și numai atunci când această persoană se retrage poate să apară și un tânăr”, notează el.

Din acest motiv, neurobiologul francez absolvent la Harvard, Catherine Dulac, care a câștigat Premiul Breakthrough în 2021, un premiu științific american de 3 milioane de dolari, pentru cercetările sale despre instinctul parental, a preferat să nu se întoarcă în Franța când avea 20 de ani.

„SUA au creat o cultură fenomenală a primirii”, spune Stefano Bertuzzi, care a emigrat în America din Italia și conduce Societatea Americană pentru Microbiologie. Dar se teme, la fel ca Marc Kastner, că o scădere a imigrației combinată cu o creștere a xenofobiei și a naționalismului în Statele Unite vor face țara mai puțin atractivă și vor amenința dominația americană pe termen lung.

Studenții chinezi au fost selectați în mod special sub președinția lui Donald Trump din cauza îngrijorărilor cu privire la potențialele acte de spionaj.