Ascensiunea Chinei pe scena mondială este poate cea mai des repetată știre din acest secol. Amprenta economică și militară a țării s-a extins în mod spectaculos. Cu toate acestea, în calitate de aspirantă la o superputere financiară, China nu merge nicăieri.
Acest lucru nu s-a mai întâmplat până acum. SUA au crescut ca forță economică și apoi ca putere financiară, înainte ca dolarul să devină principala monedă din lume în anii 1920. China este în curs de a sparge tiparul, crescând rapid ca forță economică, dar în mod glacial ca putere financiară.
În urmă cu două decenii, când China s-a deschis comerțului mondial, părea pe drumul cel bun pentru supremația economică și financiară globală. În jurul anului 2010, Beijingul a început să își difuzeze ambițiile financiare – care includeau stabilirea yuanului ca monedă globală. Apoi a urmat o explozie de progrese, urmată de o retragere.
Din 2000, ponderea Chinei în PIB-ul mondial a crescut de la 4% la 18%, iar ponderea sa în comerțul mondial s-a cvadruplat, ajungând la 15%. Nicio altă economie nu a crescut mai repede. Cu toate acestea, piața sa bursieră a fost printre cele mai slabe performanțe din lume.
Ascensiunea Chinei are o asemenea priză în imaginația populară încât mulți analiști o văd încă peste tot. Aceștia descriu ponderea minusculă de 3% a yuanului în rezervele băncilor centrale mondiale ca fiind un progres rapid, deoarece a crescut de la 1% în urmă cu cinci ani.Dar această cotă este similară cu cea a unor economii mult mai mici, precum Canada sau Australia, și mult în urma previziunilor.
Obstacolul este încrederea
Străinii se tem de un stat autoritar, dar, mai important, chinezii nu au încredere în propriul sistem financiar.
În ultimul deceniu, China a tipărit atât de mulți bani pentru a stimula creșterea economică, încât masa monetară a ajuns acum să eclipseze economia și piețele.
Acest capital ar putea fugi atunci când i se oferă ocazia. Când Beijingul s-a confruntat cu ieșiri semnificative de capital în urmă cu șapte ani, guvernul a impus controale pentru a preveni această fugă. Și încă nu le-a ridicat.
Din 2015, ponderea yuanului în plățile efectuate prin rețeaua Swift pentru tranzacțiile bancare internaționale a scăzut cu o cincime, de la un nivel deja neglijabil de sub 3%.
Un indice foarte urmărit, care clasifică 165 de națiuni în funcție de deschiderea contului de capital, plasează China pe locul 106, la egalitate cu state mici precum Madagascar și Republica Moldova.
În timp ce oamenii de afaceri chinezi sunt restricționați să investească în străinătate, străinii sunt speriați de China și de încercările neregulate ale guvernului de a controla piața. Acest lucru ajută la explicarea faptului că, spre deosebire de alte națiuni, acțiunile din China nu cresc și scad odată cu creșterea economică.
Îndoiala globală cu privire la piețele chineze limitează atractivitatea yuanului. Aproximativ 90% din tranzacțiile valutare implică dolarul american, în timp ce doar 5% folosesc moneda chineză.Guvernul chinez a văzut cum puternicul dolar a permis SUA să militarizeze finanțele în sancționarea Rusiei și dorește să aibă aceeași influență.
Dar, deocamdată, Beijingul nu are încrederea necesară pentru a lua măsurile de bază de ridicare a controalelor de capital și de a face yuanul complet convertibil. Până când nu va face acest lucru, China nu își va realiza niciodată pe deplin ambițiile de superputere.
Intr-o lume instabila, cu o lichiditate volatila incepe a se cauta investitiile stabile, chiar daca nu duc castiguri, decat investiiile care risca sa se volatilizeze.
Cand lumea bancara ajunge la dobanzi negative investitiile chinezesti cu un minim de 2-3% profit sunt mana cereasca.
Stie cineva la cat se ridica investitiile Reale in China?
Cate trilioane de dollari le datoreaza americanii chinei?
China nu poate fi o putere financiara pentru ca nu are evrei.
Compara cineva pe MAO TZE DUN cu ROTHSHILD ????
Nicio sansa!