Guvernul minoritar al Franței a fost demis, miercuri seara, în urma unui vot de neîncredere în Adunarea Națională.
Iniţiativa le-a aparţinut celor de la stânga radicală și a fost susținută de formațiunea de extremă dreapta RN, condusă de Marine Le Pen și de Jordan Bardella.
Au votat 331 de parlamentari
Pentru demiterea cabinetului au votat 331 de parlamentari. Este pentru prima dată când o moțiune de neîncredere este adoptată în Adunarea Națională, în ultimii 62 de ani, conform Antena 3.
Anterior, Macron și-a făcut cunoscută dorința de a numi un succesor al lui Michel Barnier “în 24 de ore”. Niciunul dintre blocurile politice nu deține majoritatea absolută în parlamentul din Hexagon, ceea ce înseamnă că este puțin probabilă formarea unui nou cabinet mai puternic decât cel demis.
Criza fiscală din Franța
Problemele fiscale ale Franței continuă să se acumuleze. Comisia Europeană estimează că datoria publică a țării, care era de 110,6% din PIB în 2023, va urca la 112,4% în acest an și la 113,8% în 2025.
Emanuel Macron ar putea fi nevoit să gestioneze un conflict deschis cu Bruxelles-ul, să reducă drastic cheltuielile și să riște să vadă protestatari de extremă stânga ieșind în stradă. Sau ar putea fi forțat să demisioneze în rușine, după ce a văzut cum manevra sa de dizolvare a Adunării Naționale a eșuat și cum gestionarea finanțelor Franței a fost lăsată în dezordine.
Pe scurt, RN are oportunitatea de a declanșa o criză care s-ar putea încheia cu demiterea lui Macron. Cel puțin, îl poate discredita iremediabil în ochii Comisiei, ai alegătorilor francezi și ai istoriei.