Von der Leyen, sub presiune tot mai mare după refuzul de a divulga mesaje legate de contractele pentru vaccinuri.
Curtea Supremă a Uniunii Europene a pronunțat o hotărâre care zguduie credibilitatea Comisiei Europene în scandalul cunoscut sub numele de „Pfizergate”. Instanța a stabilit că executivul european a încălcat obligațiile de transparență, refuzând să facă publice mesajele text schimbate între președinta Ursula von der Leyen și CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, în timpul negocierilor privind achiziția masivă de vaccinuri anti-COVID-19.
Mesaje „dispărute”, dar considerate esențiale
În motivarea deciziei, judecătorii au precizat că instituția nu a oferit o explicație plauzibilă pentru lipsa acestor mesaje, deși acestea se încadrează în categoria documentelor oficiale ce trebuie arhivate și puse la dispoziția publicului, la cerere.
„Transparența nu este opțională într-o democrație. Comisia nu poate pretinde că mesajele relevante pentru cheltuirea fondurilor publice sunt irelevante sau neînregistrabile doar pentru că au fost trimise prin SMS”, se arată în decizia instanței.
Comisia promite o analiză a hotărârii
Comisia Europeană a reacționat reținut:
„Luăm act de decizia Curții și vom analiza cu atenție implicațiile acesteia pentru a stabili acțiunile viitoare. Ne reafirmăm angajamentul pentru transparență și buna guvernanță”, se arată într-un comunicat transmis presei.
Reacții politice: „Von der Leyen trebuie să răspundă”
Decizia Curții a stârnit reacții puternice în rândul liderilor politici din mai multe state membre.
„Această hotărâre confirmă ceea ce am spus de luni de zile: Ursula von der Leyen a condus negocieri de miliarde în afara cadrului instituțional. Nu poate exista o a doua șansă pentru cineva care a ignorat principiile fundamentale ale Uniunii”, a declarat europarlamentarul belgian Philippe Lamberts (Verzi/EFA).
Lideri ai opoziției din Franța, Germania și Italia cer audierea urgentă a președintei Comisiei în fața Parlamentului European.
O nouă pată pe imaginea instituțiilor europene
Scandalul „Pfizergate” continuă să alimenteze neîncrederea publicului în instituțiile europene, într-un moment sensibil înaintea alegerilor europarlamentare din 2025.
„Pentru cetățeni, acest caz este simbolul aroganței birocratice. Când miliarde de euro sunt cheltuiți în spatele ușilor închise, încrederea dispare”, afirmă analistul politic german, Dr. Anja Müller.