Cum se pregătește armata Chinei să devină cea mai puternică din lume

Puternică și numeroasă, Armata Populară Chineză câștigă influență pe scena internațională, așa cum a cerut președintele Xi Jinping. Dar este și o forță care nu are experiență în luptă. O slăbiciune pe care intenționează să o depășească. Înainte de a ataca Taiwanul.

Armata chineză (Armata Populară de Eliberare, PLA) are ambiții mari. Se prevede că forțele armate vor realiza modernizarea completă până în 2035. Și că PLA va deveni în 2049, la 100 de ani de la înființarea Republicii Populare Chineze, o forță militară de clasă mondială.

În avans cu calendarul

În mod clar, această armată este înaintea propriului său program. Armata chineză dispune deja de cele mai importante efective din lume, adică 1,3 milioane de soldați activi.

Marina chineză depășește, în număr de nave, marina americană și cele 296 de unități ale sale. Forțele aeriene ale Chinei se află deja pe locul trei mondial, dar aspirând, firește, mai sus.

Paritate strategică atinsă cu Statele Unite

Oficial, bugetul militar reprezintă doar 1,3% din PIB. Cu toate acestea, în ultimii zece ani, creșterea medie anuală a anvelopei financiare a fost de 8%. Bugetul apărării ar putea crește de la 174 miliarde de dolari (2019) la 270 de miliarde în 2023, potrivit ultimului raport anual al Departamentul Apărării al SUA, care recunoaște că PLA depășește forțele SUA, nu numai la nivelul flotei de luptă, ci de asemenea, în domeniul apărării antiaeriene și al rachetelor sol-sol balistice.

Constatarea este incontestabilă: China a atins într-adevăr o paritate strategică cu Statele Unite.

Nu și paritatea operațională

Cu toate acestea, paritatea operațională este departe de a fi atinsă, Pentagonul păstrând un avans major în ceea ce privește fiabilitatea armamentelor, controlul câmpului de luptă, antrenament și consolidare. Trebuie spus că războaiele din Irak și apoi operațiunile de contrainsurgență din Afganistan și Orientul Mijlociu au reprezentat tot atâtea ocazii pentru ca armata SUA să nu fie una de paradă, deși a fost supusă criticilor. Lucru de care Beiingul este perfect conștient.

N-au mai luptat de 42 de ani. „Boala păcii”

Armata chineză a purtat ultima sa bătălie majoră în februarie 1979 și a suferit o înfrângere destul de jenantă împotriva armatei vietnameze care invadase Cambodgia. În afară de câteva incidente navale (ca în 1998) sau în Kașmir cu India, această armată nu are deci rutina și experiența focului.

Când s-a retras, în 2018, generalul He Lei, comandant adjunct al Academiei de Științe Militare, a regretat amar că nu a cunoscut „botezul focului”. Remarca sa a fost perfect în concordanță cu retorica oficială a PLA, pe care organul de presă intern, PLA Daily, a citat-o ​​de 565 de ori între 2012 și 2018, ca fiind „boala păcii”.

O boală ale cărei simptome ar fi o anumită laxitate a ierarhiei, o pregătire slabă și o lipsă de reactivitate. Acestea sunt defecte pe care președintele Chinei, Xi Jinping, le-a denunțat în 2015 când a vorbit despre incapacități manageriale de natură să facă ca ordinele să fie greșit înțelese, să reducă spiritul de judecată, inițiativa, decizia și combativitatea.

Xi Jinping cere abilități permanente de luptă

Prin urmare, din 2017, Xi a continuat să insiste asupra pregătirii operaționale, cerând, în ianuarie anul trecut, o aptitudine permanentă în luptă. Prin urmare, instruirea este imperativă, dar a o face izolat este contraproductiv, scrie Ouest-France.

De aceea, PLA caută orice oportunitate de a dobândi know-how și experiență. Beijingul și-a asumat astfel un angajament masiv în operațiunile ONU de menținere a păcii (Liban, Sudan, Mali etc.). Acesta este motivul pentru care PLA nu ezită să participe la operațiuni umanitare (în Libia pentru evacuarea cetățenilor) sau la acțiuni de combatere a pirateriei maritime (din 2008, în Oceanul Indian).

În fine, armatele chineze participă frecvent și la exerciții binationale sau multinaționale. Și chiar alături de forțele SUA, care rămân pentru chinezi un model care trebuie copiat, egalat și depășit