Papa Francisc va prezida funeraliile predecesorului său, Benedict al XVI-lea, ceremonie care va avea loc joi, la Vatican.
Zeci de mii de persoane sunt așteptate joi dimineață în Piața Sfântul Petru, în Vatican, la funeraliile papei emerit Benedict al XVI-lea, prezidate de succesorul său, papa Francisc, o premieră în istoria recentă a Bisericii.
4.000 de cardinali, episcopi și preoți
Potrivit Vaticanului, ceremonia, care va fi „solemnă, dar sobră” va începe la ora 9.30 (0830 GMT), în prezența a numeroși șefi de stat (printre ei, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz) și de guvern.
Apeoximativ 200.000 de credincioși au sosit, începând de luni, la Bazilica Sfântul Petru pentru a se reculege la rămășițele fostului suveran pontif care a murit sâmbătă la vârsta de 95 de ani și a cărui renunțare la funcție, în 2013, a surprins întreaga lume. Prefectura din Roma se așteaptă ca la funeralii să participe 100.000 de persoane.
Joseph Ratzinger va fi apoi înmormântat, în privat, în cripta bazilicii în care a fost înmormântat Ioan Paul al II-lea până în 2011, alături de alți 90 de papi, informează Boursorama.
Doar două delegații, Germania și Italia, au fost invitate oficial de către Sfântul Scaun, dar numeroși lideri politici, demnitari religioși și capete încoronate din întreaga lume și-au confirmat prezența.
Printre aceștia se numără regele belgian Philippe, președinții italian, polonez și togolez, fosta regină Sofia a Spaniei și ministrul francez de Interne, Gérald Darmanin.
Sicriul lui Benedict al XVI-lea va fi transferat din bazilică în Piața Sfântul Petru, unde va fi recitată rugăciunea Rozariului. Va urma o slujbă de aproximativ două ore în rit latin, în mai multe limbi, concelebrată de peste 4.000 de cardinali, episcopi și preoți.
O premieră în istoria recentă a bisericii
Întrucât Joseph Ratzinger a renunțat la scaunul pontif înainte de a muri, funeraliile sale vor urma liturghia rezervată funeraliilor papilor, „cu unele diferențe”, a explicat purtătorul de cuvânt al Sfântului Scaun, Matteo Bruni.
Conform tradiției, sicriul de chiparos în care va fi așezat Benedict al XVI-lea va conține monede și medalii bătute în timpul pontificatului său, pallium-ul (veșmântul liturgic) și un text care descrie pe scurt pontificatul său, așezat într-un cilindru de metal.
Peste o mie de jurnaliști din 30 de țări au fost acreditați pentru acest eveniment și au fost mobilizați 1.000 de polițiști, precum și numeroși voluntari din partea protecției civile italiene.
Un astfel de eveniment este o premieră în istoria recentă a Bisericii Catolice. În 1802, papa Pius al VII-lea a celebrat funeraliile lui Pius al VI-lea, care murise în exil în Franța cu trei ani mai devreme, dar acesta din urmă nu renunțase la funcția sa.
În Germania, conferința episcopală a invitat bisericile din țară să tragă clopotele la ora 11.00 (10.00 GMT) în semn de omagiu pentru intelectualul și teologul bavarez. Italia a arborat în bernă drapelele de pe clădirile publice, în timp ce Portugalia a decretat o zi de doliu național.
Un pontificat marcat de crize
Moartea lui Benedict al XVI-lea pune capăt unei perioade de zece ani de coabitare între doi lideri ai bisericii la Vatican, fără precedent în istoria bimilenară a Bisericii.
Strălucit profesor de teologie, Joseph Ratzinger, un intelectual rezervat care nu se simțea foarte bine în fața presei și a mulțimilor, a fost timp de un sfert de secol gardianul strict al dogmei Bisericii la Roma, în fruntea Congregației pentru Doctrina Credinței, înainte de a fi ales papă în 2005.
Pontificatul său a fost marcat de multiple crize, cum ar fi scandalul Vatileaks din 2012, care a scos la iveală o vastă rețea de corupție în Vatican.
La începutul anului 2022, un raport din Germania a pus sub semnul întrebării modul în care a gestionat violențele sexuale în perioada în care a fost arhiepiscop de München. El a ieșit apoi din tăcere pentru a-și cere „iertare”, dar a asigurat că nu a acoperit niciodată un pedocriminal.