Înainte de summit-ul NATO, Parisul transmite un mesaj clar Europei: trebuie să ne mărim securitatea, dar fără ajutorul SUA! Ministrul Apărării, Florence Parly, spune că plecarea lui Donald Trump de la Casa Albă nu este o scuză pentru a ușura bugetele militare ale statelor membre NATO. Nu este vorba că Parly sau președintele ei, Emmanuel Macron, nu salută revenirea Statelor Unite la un dialog diplomatic, sub președintele Joe Biden. „Suntem încântați”, zice ea. Însă reacția Franței ascunde altceva, și o temere, dar și un plan.
Palatul Elysee este îngrijorat că reînnoirea festinului transatlantic va încetini sau chiar va opri trezirea europenilor cu privire la necesitatea de a cheltui mai mult pe apărare.
„În relația euroatlantică există o constantă și anume că europenii trebuie să se ocupe ei înșiși mai mult de securitatea lor”, a insistat Parly, ducând mai departe, în interviul pentru Politico, mesajul șefului său. „Discursul foarte dur privind împărțirea poverii, pe care președintele Trump l-a avut, a fost brutal în formă, dar a exprimat și o realitate. De asemenea, sunt absolut sigur că administrația Biden consideră că europenii trebuie să-și asume mai mult acest rol al apărării regiunii lor”.
- Franța este principala forță militară a UE. După Brexit, Parisul a rămas singurul stat membru cu un loc permanent în Consiliul de Securitate ONU. Și mai deține și arme nucleare!
Cu toate acestea, mulți parteneri europeni îl acuză pe Macron că nu este atent la nevoile lor de securitate, fiind preocupat doar să își impună viziunea strategică, una care îi va garanta multiplicarea puterii în UE. Criticii, și sunt de ambele părți ale Atlanticului, dezaprobă apelurile franceze pentru o apărare europeană mai puternică, văzând în asta o amenințare la adresa unității NATO. Dar, și o schemă de susținere a industriei aerospațiale și de arme din Franța. De ce nu amândouă?!
Ministrul francez al Apărării insistă că o strategie comună mai robustă este esențială pentru a susține NATO și de aceea consideră că aliații europeni nu pot renunța la schimbările fundamentale, în contextul strategic al relației transatlantice, indiferent de cine se află la Casa Albă. „Interesul strategic al Statelor Unite s-a mutat structural în Asia și, indiferent de dorința europenilor, trebuie să ținem cont de informația asta. Dacă vrem să ne jucăm pe deplin rolul, ar trebui să continuăm să fim aliați buni și să continuăm efortul nostru de apărare comună a UE. Noi, europenii, fiind mai puternici, aducem o contribuție pozitivă la Alianța Nord-Atlantică, deci viziunea Franței nu este un risc de slăbire a acestei alianțe, dimpotrivă”.
De altfel, contribuția Europei va fi una dintre problemele delicate pe care liderii NATO le vor discuta, într-o atmosferă mai senină, fără Trump, la summitul de la Bruxelles din 14 iunie. „Noi, europenii, avem propria noastră voce și o mulțime de interese comune cu Statele Unite, dar asta nu înseamnă că nu avem propriile probleme, specifice. De exemplu, dacă Statele Unite și China se află într-o formă de confruntare, vrem și noi, europenii, să fim într-o confruntare cu Beijingul?”, a pus punctul pe i Florence Parly.
În același timp, Macron și-a exprimat stupefacția cu privire la scandalul de spionaj în care este implicată America. „Ceva de neacceptat”, a tunat liderul Franței, comentând sprijinul oferit de Danemarca serviciilor secrete americane pentru spionarea liderilor europeni.
În mod oficial, Franța a cerut SUA și Danemarca să explice despre ce este vorba. „Nu există spațiu între noi pentru suspiciune, de aceea, ceea ce așteptăm este claritatea informației. Am cerut partenerilor noștri danezi și americani să împărtășească toate informațiile relevante”, a declarat Macron la o conferință de presă comună cu Merkel. Potrivit rapoartelor mai multor instituții de presă europene, serviciile secrete ale Danemarcei au ajutat NSA (Agenția de Securitate Națională din SUA) să spioneze oficialii europeni, inclusiv pe Merkel, între 2012 și 2014.