AcasăȘTIRI EXTERNERevoluție în Belarus. Lukașenko face aceleași greșeli ca Nicolae Ceaușescu! Planul secret...

Revoluție în Belarus. Lukașenko face aceleași greșeli ca Nicolae Ceaușescu! Planul secret al lui Putin

Cum prezice căderea lui Ceaușescu ceea ce s-ar putea întâmpla cu Lukașenco

Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a vizitat recent una dintre cele mai mari fabrici deținute de stat în Minsk pentru a arăta că oamenii încă îl susțin, în ciuda protestelor prin care i se cere demisia. Punând cap la cap toate aceste evenimente, agenția Bloomberg realizează o interesantă paralelă cu momentul căderii dictatorului Nicolae Ceaușescu, în decembrie 1989.

Decizia ultimului lider comunist al României de a contracara o revoluție în devenire prin organizarea unui mars cu mii de muncitori despre care a presupus că îi sunt loiali s-a dovedit a fi o greșeală fatală. În doar câteva zile mișcarea s-a întors împotriva lui, a fugit cu elicopterul din București, a fost prins și executat.

Asemănările dintre vizita lui Lukașenko la Uniza de Roți pentru Tratoare din Minsk, unde se contruiesc mijloace de transport pentru rachetele rusești, și decizia lui Ceaușescu sunt izbitoare. Și el a fost, de asemenea, huiduit în timp ce ținea un discurs în fața muncitorilor.

Cum vizita lui Lukașenko la o uzină amintește de căderea lui Ceaușescu

„Belarus nu va mai fi niciodată la fel. Lukașenko nu are niciun viitor. Este imposibil, cel puțin pentru mine, ca să mai rămână în vreun fel la putere”, a declarat Nigel Gould-Davies, un fost ambasador britanic în Belarus, potrivit sursei citate.

Însă la cinci zile după vizita de la uzină, Aleksandr Lukașenko încă se află la conducerea țării. Pare determinat să se opună protestelor care au adunat mii de oameni pe străzi și condamnării internaționale a alegerilor prezidențiale de pe 9 august despre care pretinde că le-a câștigat.

Și multe s-au schimbat în lume de la căderea dictatorului României, pe fondul unei dispoziții revoluționare, care a „măturat” regimurile comuniste din estul Europei și a anunțat sfârșitul Războiului Rece.

Statele Unite ale Americii, sub conducerea lui Donald Trump, nu par interesate să se implice în probleme referitoare la securitatea Europei. De reamintit este că fostul lider al Kremlinului, Mikhail Gorbaciov, a demisionat până în 1989, în urma pierderii sateliților din Europa de Est a Uniunii Sovietice, însă în prezent Vladimir Putin încearcă să-și reafirme controlul asupra așa-numiților apropiați ai Rusiei de peste hotare.

Putin vrea să orice preț să adune sub aripa sa apropiații Rusiei

Evoluția protestelor și rezultatul lor, fie că vor duce la demiterea lui Lukașenko, așa cum s-a întâmplat în cazul lui Ceaușescu, fie că acesta va încerca să se mențină la putere prin represiune și sprijin extern, au impliații nu doar pentru cei 9,4 milioane de cetățeni, ci și pentru Uniunea Europeană și Rusia.

Se pare că Aleksandr Lukașenko încă are controlul asupra forțelor de securitate din Belarus și vrea să le folosească. În cursul zilei de vineri, acesta a acuzat Vestul de un complot referitor la invadarea regiunii Grodno, care se află la granița cu Polonia, unde a trimis forțe militare pentru un amplu exercițiu.

Președintele Belarusului a anunțat că l-a informat pe Putin despre amenințare, adăugând că securitatea țării reprezintă o preocupare și pentru Rusia.

Vladimir Putin le-a transmis telefonic Angelei Merkel, cancelarul Germaniei, și președintelui francez, Emanuel Macron, că va considera orice interferență sau presiune din partea Europei „inacceptabilă”, probabil pregătind terenul pentru un alt război geopolitic referitor la fosta republică sovietică, așa cum a fost cazul Georgiei, Moldovei și Ucrainei.

Cei 27 de lideri ai Uniunii Europene au anunțat miercuri, în urma unui summit, că nu recunosc rezultatul alegerilor din Belarus în cadrul cărora Lukașenko a fost votat de 80% din cei prezsenți la urnele de vot.

UE nu recunoaște rezultatul alegerilor din Belarus

De cealaltă parte, Putin a făcut presiuni asupra lui Lukașenko în ultimii ani pentru ca cele două țări să formeze o uniune, fapt pe care președintele Belarusului l-a acceptat formal în 1999, când Rusia era condusă de Boris Yeltsin.

În timp ce președinția „slăbită” a lui Lukașenko i-ar putea oferi oportunitatea lui Putin să încheie înțelegerea, președintele Belarusului s-ar putea să nu mai aibă autoritatea necesară pentru a o impune în țara pe care o conduce.

„Rusia a fost, este și va fi implicată în politica și economia Belarusului”, a declarat într-o conferință online Anna Maria Dyner, un analist de securitate de la Institutul Polonez al Afacerilor Internaționale.

Deși după desființarea Uniunii Sovietice și câștigarea independenței, oamenii din Belarus ar fi fost de acord cu o reunificare cu Rusia, un studiu realizat în februarie de agenția non-guvernamentală BAW arată că 75% din belarusieni vor să rămână independenți.

author avatar
Alexandru Tîrcavu