Cum plătește lumea pentru războiul din Ucraina. Banii se revarsă în conturile Rusiei!

La începutul lunii martie, în timp ce SUA și aliații săi au declanșat un val de sancțiuni împotriva Rusiei, președintele Joe Biden a declarat că dorește să dea o „lovitură puternică mașinăriei de război a lui Putin”.

După mai bine de trei luni de război, această mașinărie încă funcționează. Rusia este propulsată de o avalanșă de bani care ar putea ajunge la o medie de 800 de milioane de dolari pe zi în acest an – și asta doar din ce încasează din petrol și gaze.

De ani de zile, Rusia a acționat ca un vast supermarket de mărfuri care vinde ceea ce o lume insațiabilă are nevoie: nu doar energie, ci și grâu, nichel, aluminiu și paladiu.

Invazia Ucrainei a împins SUA și Uniunea Europeană să regândească această relație. Este nevoie de timp, deși UE a mai făcut un pas înainte în această săptămână prin încheierea unui acord de compromis privind importurile de petrol rusesc.

Rusia este departe de a fi nevătămată de sancțiuni, dar Putin poate ignora aceste pagube deocamdată, deoarece cuferele sale sunt pline cu veniturile provenite din materiile prime, care au devenit mai profitabile ca oricând datorită creșterii prețurilor la nivel mondial, determinată în parte de războiul din Ucraina.

Câștigurile de miliarde compensează sancțiunile

Chiar și în condițiile în care unele țări vor opri sau vor renunța treptat la achizițiile de energie, câștigurile Rusiei din petrol și gaze vor fi de aproximativ 285 de miliarde de dolari în acest an, potrivit estimărilor Bloomberg Economics. Prin urmare vor  compensa – alături de alte exporturi de mărfuri-  cele 300 de miliarde de dolari în rezervele valutare înghețate ca parte a sancțiunilor.

Liderii UE știu că ar trebui să înceteze să mai cumpere de la Rusia și să nu mai finanțeze indirect un război devastator la ușa Europei. Dar, cu toată această ambiție, guvernele naționale știu, de asemenea, că vor exista repercusiuni asupra propriilor economii.

În Statele Unite, oficialii dezbat modalități de a intensifica presiunea financiară, eventual ajutând la impunerea unui plafon la prețul petrolului rusesc sau aplicând sancțiuni țărilor și companiilor care încă mai fac comerț cu întreprinderile rusești supuse restricțiilor. Dar astfel de sancțiuni secundare sunt profund divizatoare și riscă să afecteze relațiile cu alte state.

Statele Unite au interzis deja petrolul rusesc, dar Europa nu se dezice decât încet-încet de această dependență. Moscova are astfel timp să găsească alte piețe – cum ar fi China și India, giganții consumatori de materii prime – pentru a limita orice prejudiciu adus veniturilor din exporturi și a fondurilor sale de război.

Acest lucru înseamnă că banii se revarsă în conturile Rusiei. Numai veniturile din exportul de petrol au crescut cu 50% față de anul trecut, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie. Principalii producători din Rusia au obținut în primul trimestru cel mai mare profit combinat din aproape un deceniu. Iar exporturile de grâu continuă – la prețuri mai mari – în condițiile în care sancțiunile asupra agriculturii rusești nici măcar nu sunt discutate, deoarece lumea are nevoie de cerealele sale.

„Marea majoritate a lumii nu este implicată în impunerea de sancțiuni Rusiei”, subliniază Wouter Jacobs, fondatorul și directorul Erasmus Commodity & Trade Center de la Universitatea Erasmus din Rotterdam. „Comerțul va continua, nevoia de combustibili va fi acolo”.

Rubla a devenit un alt simbol folosit de Putin pentru a-și proiecta puterea: a deveni cea mai performantă monedă din lume în raport cu dolarul în acest an.

Putin a încercat, de asemenea, să profite de poziția Rusiei ca superputere în domeniul mărfurilor. Pe fondul îngrijorării legate de penuria de alimente, el a declarat că va permite exporturile de cereale și îngrășăminte numai dacă sancțiunile impuse țării sale vor fi ridicate.