Cum ne văd americanii. SUA, raport incendiar despre România / „Mita, frecventă în sectorul public”

Departamentul de Stat al SUA și-a publicat raportul său privind situația respectării dreptului omului în România, document care denunță că practicile corupte au rămas larg răspândite.

Legea prevede sancțiuni penale pentru funcționarii corupți. Cu toate acestea, practicile corupte au rămas larg răspândite, în ciuda mai multor urmăriri penale importante. Au existat numeroase rapoarte de corupție guvernamentală în timpul anului, uneori cu impunitate. Corupția și utilizarea abuzivă a fondurilor publice au fost larg răspândite, se arată în raport.

Mita, comună în sectorul public, în special al sănătății

De exemplu, arată raportul, pe 13 octombrie, „jurnaliștii de investigație ai Organized Crime and Corruption Reporting Project au publicat un raport în care se susținea că primarul în exercițiu al Sectorului 3 București, Robert Negoiță, ar fi canalizat, între 2012 și 2014,  83 de milioane de euro (95,5 milioane de dolari) din fonduri publice către o rețea de companii offshore legate de familia sa”.

„În noiembrie, fostul senator al Partidului Social Democrat și ministru al Transporturilor, Dan Șova, a primit o pedeapsă de patru ani de închisoare de la Curtea de Apel București pentru trafic de influență. Potrivit Direcției Naționale Anticorupție, în perioada octombrie 2011 – iulie 2014, fostul ministru a primit 100.000 de euro (115. 000 dolari) de la o firmă de avocatură în schimbul utilizării influenței sale asupra directorului unei societăți publice pentru a încheia mai multe contracte de consiliere juridică cu respectiva firmă de avocatură. Anchetatorii au susținut că acest aranjament a dus la plata către firma de avocatură de către societatea publică a peste 1,3 milioane de lei (307.000 de dolari)”.

Mita a fost comună în sectorul public, în special în domeniul sănătății. „Agențiile executive individuale au fost lente în aplicarea sancțiunilor, iar organele de inspecție proprii ale agențiilor au fost în general inactive”.

„În timpul pandemiei Covid-19, Direcția Națională Anticorupție a lansat mai multe investigații privind fraude în domeniul achizițiilor publice legate de achiziționarea de echipamente de protecție personală și de ventilatoare. Aceste investigații erau în curs de desfășurare. La 21 septembrie, Direcția Națională Anticorupție a lansat, de asemenea, o investigație privind posibila utilizare abuzivă a fondurilor publice pentru decizia guvernului de a achiziționa 120 de milioane de doze de vaccin anti-Covid pentru o populație adultă de aproximativ 14 milioane de persoane. Ancheta era în curs de desfășurare și nu a menționat nicio persoană anume”, mai este subliniat în document.

Politizarea presei, jurnaliștii-prestatori de servicii

Organizațiile media independente au remarcat politizarea excesivă a presei, mecanismele de finanțare corupte, precum și politicile editoriale subordonate partidelor politice și intereselor proprietarilor, arată raportul.

Reporterii și reprezentanții societății civile au spus că libertatea lor de exprimare a fost limitată și de accesul restricționat la informațiile de interes public emise de guvern și instituțiile publice, inclusiv cheltuieli, contracte sau oferte care implică fonduri publice și dosarele academice ale oficialilor și dosarele privind pandemia.

Departamentul de Stat critică faptul că, de multe ori, „știrile și poziția editorială” a instituțiilor media controlate indirect de politicieni „reflectau frecvent opiniile proprietarilor lor și criticau adversarii politici și alte organizații media”.

Violența domestică și hărțuitea sexuală

Raportul notează și că, potrivit presei și ONG-urilor, pe parcursul anului au avut loc mai multe incidente de hărțuire, discriminare, abuzuri împotriva refugiaților și migranților, respingeri și abateri de la procedurile de azil în zonele de frontieră, deși majoritatea incidentelor nu au fost raportate din cauza fricii, lipsei de informații, sprijinului inadecvat.

Violența bazată pe gen, inclusiv violența domestică, a continuat să fie o problemă serioasă pe care guvernul nu a abordat-o în mod eficient, se mai arată în raport. Instanțele au urmărit foarte puține cazuri de violență în familie. Multe cazuri au fost rezolvate înainte sau în timpul procesului, când presupușii supraviețuitori au renunțat la acuzațiile sau s-au împăcat cu presupusul abuzator.

În ceea ce privește hărțuirea sexuală, raportul arată că guvernul nu a aplicat legea în mod eficient. Potrivit rapoartelor ONG-urilor, poliția își bate joc de victimele hărțuirii sexuale sau a încercat să le descurajeze să depună plângere.

Discriminarea femeilor și abuzul asupra copiilor

Nici în privința discriminării guvernul nu a aplicat legea în mod eficient. Femeile au fost discriminate în căsătorie, divorț, custodia copiilor, angajare, credit, salariu, deținerea sau administrarea de afaceri sau proprietăți, educație, proces judiciar și locuințe.

Segregarea în funcție de profesie a existat, femeile fiind suprareprezentate în locurile de muncă prost plătite. Au existat rapoarte de discriminare la angajare. Femeile s-au confruntat cu discriminare în ceea ce privește accesul la pensie.

Abuzul asupra copiilor, inclusiv violența și neglijența emoțională, fizică și psihologică, au continuat să fie probleme serioase. Instituțiile de presă au raportat mai multe cazuri grave de abuz sau neglijență în casele de familie, în instituțiile de plasament și în instituțiile de protecție a copilului.

Antisemitismul, în creștere

Etnicii maghiari au continuat să raporteze discriminarea legată în principal de utilizarea limbii maghiare. Etnicii maghiari au raportat că guvernul nu a aplicat legea care prevede că minoritățile etnice au dreptul de a interacționa cu autoritățile locale în limba lor maternă în localitățile în care o minoritate reprezintă cel puțin 20 la sută din populație.

În privința antisemitismului, raportul notează că, într-o declarație adoptată la 31 martie, parlamentul a declarat că incidentele antisemite sunt în creștere și a condamnat încercările de a glorifica criminalii de război din epoca Holocaustului.

Străzile, organizațiile, școlile sau bibliotecile au continuat să poarte numele unor persoane condamnate pentru crime de război sau crime împotriva umanității, potrivit Institutului Elie Wiesel pentru Studierea Holocaustului din România.

Pe internet au apărut materiale de promovare a opiniilor antisemite și de glorificare a mișcării legionare. Potrivit unui studiu publicat de Institutul Wiesel în aprilie, mai multe articole publicate online susțin că evreii sau statul Israel profitau de pe urma crizei de sănătate Covid-19 și produc vaccinuri dăunătoare.  Potrivit aceluiași studiu, majoritatea discursurilor antisemite de pe rețelele de socializare au inclus teorii ale conspirației evreiești.

Discriminarea persoanelor cu dizabilități, munca forțată

În privința persoanelor cu dizabilități, raportul Departamentului de Stat consideră că și aici guvernul nu a implementat pe deplin legea, iar discriminarea persoanelor cu dizabilități a rămas o problemă.

Persoanele cu dizabilități nu puteau accesa educație, servicii de sănătate, clădiri publice și transport în condiții de egalitate cu ceilalți. Străzile, clădirile și transportul public au rămas în mare parte inaccesibile persoanelor cu dizabilități.

Discriminarea copiilor cu dizabilități în educație a fost o problemă larg răspândită din cauza lipsei de pregătire adecvată a profesorilor privind incluziunea copiilor cu dizabilități și a lipsei de investiții pentru a face școlile accesibile.

În egală măsură discriminarea persoanelor cu HIV sau SIDA le-a împiedicat accesul la îngrijirea medicală și stomatologică de rutină, deoarece în unele cazuri personalul medical a refuzat să trateze persoanele cu HIV sau SIDA.

Pe de altă parte, potrivit Ministerului Afacerilor Interne, 16% dintre victimele traficului de persoane identificate oficial în 2020 au fost exploatate special în scopuri de muncă forțată.

Raportul complet poate fi consultat aici.