Cum funcționează apărarea antiaeriană israeliană. Strategia Hamas pentru străpungerea „Domului de fier”

Imagini cu ploaia de rachete trase de Hamas și interceptarea lor de către scutul antirachetă israelian, difuzate în special de armata israeliană, au făcut înconjurul lumii. Ele ilustrează escaladarea fără precedent, din 2014 (războiul din Gaza) a conflictului israeliano-palestinian arată că o anumită schimbare la scară în asimetria sa este pe cale să se facă.

Zeci, sute de rachete lansate într-un baraj dens de către Hamas asupra statului evreu, întâlnesc în aer rachetele „Domului de fier” –scutul antirachetă israelian – pentru a le intercepta și a le anihila înainte să lovească pământul.

O ocazie pentru a preciza cum funcționează acest sistem de apărare antiaeriană și maniera în care Hamas încearcă să-i exploateze eventualele slăbiciuni în scopul ca rachetele sale să atingă ținte aflate pe sol israelian.

Proiectat de Israel cu sprijinul tehnologic și financiar al Statelor Unite (care au cumpărat la rândul lor sistemul), dezvoltat de Rafael Advanced Defense Systems și de Israel Aerospace Industries, „Iron Dome” este un element al vastului scut antiaerian israelian, ale cărui prime elemente au fost implementate în 2011.

Acest scut, proiectat în „straturi” de protecție, este alcătuit din trei sisteme distincte. Primul este „Domul de fier” în sine, care este descris ca „Counter Rocket, Artillery and Mortar” , sau C-RAM, prin urmare însărcinat cu anihilarea amenințărilor pe distanță scurtă sau medie. Celelalte două, dedicate amenințărilor cu rază mai lungă de acțiune, se numesc „David`s Sling” și „Arrow”.

În ansamblu, acest scut este prezentat ca fiind capabil să anihileze rachete cu rază scurtă și medie, proiectile de mortier sau artilerie și, după un upgrade recent, rachete de croazieră sau amenințarea tot mai mare a dronelor înarmate.

În timpul unui atac, sistemul radar și computerul lui Iron Dome identifică proiectilele ostile și determină dacă acestea reprezintă sau nu o amenințare pentru zonele populate din Israel. Dacă este necesar, el lansează interceptori de pe platforme fixe sau mobile, care își doboară țintele explodând în perimetrul lor imediat – încărcăturile explozive nu sunt totuși distruse întotdeauna, iar resturile cad pe pământ.

Escalada asimetriei

După cum afirmă Washington Post, unii analiști cred că „Domul de fier” ajunge să facă un deserviciu Israelului, prelungind sine die conflictul cu dușmanii săi.

Alții pun la îndoială cifrele furnizate de armata israeliană, care își prezintă scutul ca fiind eficient în proporție de 90%.

Începând cu 10 mai și conform IDF (armata israelianp), Hamas a lansat peste 1.000 de rachete în Israel, în special ca răspuns la atacurile aeriene israeliene, cu consecințe terifiante. Unele dintre aceste proiectile reușesc să se strecoare prin „sita” Domului și să provoace victime civile sau pagube materiale semnificative de partea israeliană.

Rachetele Qassam ale Hamas

Rachetele Hamas sunt de obicei produse în interiorul Fâșiei Gaza. De tip Qassam, sunt destul de simple, deși sunt în continuă ameliorare, de exemplu în ceea ce privește raza de acțiune.

Avantajul lor – important – este că sunt ieftine, costă câteva sute de dolari, comparativ cu câteva zeci de mii, cât costă un proiectil lansat de Domul de fier.

Prin urmare, acestea sunt numeroase: potrivit unor observatori, mișcarea islamistă are un arsenal de zeci de mii de astfel de rachete.

Prin urmare, este posibil, dacă nu probabil, ca lansări masive de rachete, ușor de realizat la nivel operațional, să se înmulțească în zilele următoare, dacă nu se decide încetarea focului între cele două părți beligerante.

Sită deasă, sită rară

„Domul de fier” este, fără îndoială, o armă eficientă, dar, după cum au dovedit încă o dată evenimentele din ultimele zile, nu este invincibilă.

La rândul său, Hamas are suficiente proiectile pentru a continua să „înece” scutul sub o masă de rachete. Și dacă finanțarea Hamas de către Iran și Qatar continuă, situația se poate înrăutăți și mai mult.

Confruntat cu puternica armată a Israelului și într-o formă de război de uzură, Hamas poate (încă) conta pe rachetele care scapă de protecția scutului, în special ca arme psihologice, pentru a sădi și mai adânc frica în rândul populației israeliene.

Pe de altă parte, Benjamin Netanyahu și aliații săi, nu cei mai pașnici, se vor hotărî atunci să intensifice și mai mult atacurile aeriene sau chiar să inițieze acțiuni pe teren în Fâșia Gaza. Ceea ce s-ar traduce prin începerea unui conflict mult mai de durată și mult mai sinistru.