În ultimele două decenii, criza din regiunea autonomă uigură Xinjiang a Chinei s-a înrăutățit vertiginos. Acest lucru are mult de-a face cu extinderea majoră după 2001 a măsurilor represive destinate suprimării disidenței în rândul acestei etnii, îmbrăcate în retorica antiterorismului.
În urma atacurilor din 11 septembrie, Statele Unite au lansat „războiul împotriva terorii” la nivel mondial, care a sprijinit eforturile din alte țări de a demonta organizațiile teroriste.
Profitând de situație, notează Al Jazeera, Partidul Comunist Chinez (PCC) a definit rezistența uigură ca parte a urgenței mondiale de „terorism” și nu ca o problemă locală a „separatismului” așa cum se obișnuia în trecut.
Această definiție a fost validată direct de guvernul american atunci când a clasificat Mișcarea Islamică din Turkestanul de Est (ETIM), un grup armat obscur care acționează în Afganistan, drept „organizație teroristă” și a închis uigurii în centrul de detenție din Guantanamo Bay.
Lagăre și represiuni în Teritoriul Nou
Astfel, „războiul împotriva terorii” al Americii a ajutat China să lanseze o represiune directă asupra populației uigure: un milion de etnici sunt închiși într-un “rețea de lagăre care este învăluită în secret”, potrivit Organizației Națiunilor Unite.
De secole, uigurii trăiesc în regiunea cunoscută alternativ ca Altishahr, Turkestanul de Est sau Xinjiang. În 1759, au intrat sub stăpânirea Imperiului Qing, care a numit patria lor „Teritoriul Nou” (Xinjiang).
În ciuda mai multor rebeliuni la începutul secolului al XX-lea, provincia a rămas parte a Chinei și, în 1955, i s-a acordat autonomia de către liderul comunist Mao Zedong.
Tensiunile etnice erau înrădăcinate în preocupările uigure cu privire la auto-guvernare, conservare culturală, oportunități educaționale sau probleme de muncă și sănătate.
Aceste dinamici sociale în schimbare au creat scena tulburărilor din Xinjiang, nu un impuls religios de a duce „jihadul”, așa cum s-a afirmat.
Adesea, demonstrațiile locale împotriva politicilor guvernamentale au fost suprimate, pentru că violența de stat s-a intensificat după evenimentele din Piața Tiananmen din 1989.
Strike Hard luptă cu separatismul
Ulterior, PCC a lansat campania „Strike Hard” pentru combaterea separatismului. Aceasta a dat lumină verde agențiilor de securitate pentru a promova arestări masive și execuții.
Narațiunea terorismului uigur a justificat, de asemenea, practicile mai dure de control social din Xinjiang.
Represiunea s-a intensificat drastic odată cu promovarea lui Chen Quanguo în funcția de secretar al Comitetului PCC din Xinjiang în 2016.
După ani de zile în care a dezvoltat tehnici de supraveghere, poliție de gestionare a rețelelor și programe de reeducare în Tibet, Chen și-a adus planul în Xinjiang.
Atacurile din 11 septembrie au dat acestei campanii anti-separatism o direcție cu totul nouă. În urma lor, președintele american George W. Bush i-a avertizat pe liderii mondiali că trebuie să facă o alegere: să fie cu America sau de partea teroriștilor.
China și-a făcut clar alegerea: a votat în favoarea rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU care cerea acțiunea internațională împotriva terorismului și și-a exprimat angajamentul față de „războiul împotriva terorii”.
Această combinație dintre intersele PCC și politica antitero a SUA au echivalat automat etnia musulmană cu terorismul.
Războiul SUA împotriva terorii a fost cu adevărat devastator pentru milioane de musulmani, care nu au avut nimic de-a face cu atacurile din 11 septembrie, inclusiv cu uigurii.
In provinciile uigure erau f.f.f.f.frecvent uciși la intîmplare oameni pe strada cu cutitele,topoare,sabii! De aia CHINA a instalat camere in acele zone pt. a stirpii terorismul! Pt. ca este terorism acest lucru! Sau daca se intimpla crime de asta cu cutitele in Anglia e terorism, și tratat ca atare, iar in China e ,,separatism etnic”??Eu ințeleg ca moș senil bideu a stabilit noul dujman Ciana dar adevarul nu poate fi înlocuit cu minciuna!