Cum a transformat Ungaria șapte vaccinuri în armă politică

Ungaria a autorizat mai multe mărci de vaccin anti-Covid-19 decât orice altă țară. Oficial, autoritățile au declarat că situația sanitară necesită astfel de măsuri. Dar, pentru mai mulți experți, premierul maghiar Viktor Orban are motive politice în spatele acestui demers.

Șapte vaccinuri. Autorizația acordată, luni, de către autoritățile maghiare pentru două noi vaccinuri – unul chinezesc, celălalt indian – face din Ungaria țara care s-a bazat pe cei mai mulți furnizori pentru a lupta împotriva pandemiei Covid-19.

Budapesta este gata să utilizeze vaccinurile AstraZeneca, Moderna și Pfizer – ca peste tot în Uniunea Europeană -, dar și vaccinul rusesc Sputnik V , două vaccinuri chinezești (Sinopharm și CanSino) și versiunea indiană a moleculei AstraZeneca, numită Covishield.

„Suntem într-o cursă contra cronometru”, a spus Cecilia Müller, fizicianul care conduce efortul Budapestei de a combate răspândirea coronavirusului, pentru a justifica noile autorizații de vaccinare. Ungaria se află într-o situație de neinvidiat pe frontul bolii: are a doua cea mai mare rată a mortalității pe cap de locuitor din lume (1,92 la 100 000 de locuitori), imediat după Republica Cehă, potrivit Washington Post.

„Este, înainte de toate, o decizie pragmatică a lui Viktor Orban. El vede că alte țări europene se luptă să obțină suficiente vaccinuri prin singurul program de achiziții al UE și a decis să-și înmulțească sursele de apovizionare. Faptul că se află izolat în acest demers de blocul european nu-l deranjează, este obișnuit să joace rolul de rebel al UE”, este de părere Kai-Olaf Lang, politolog și specialist în țările din Europa de Est la Institutul german de afaceri internaționale, contactat de France 24.

Vaccinurile ca scut politic

Însă premierul ungar ultraconservator vizează și la titlul de „rege al vaccinurilor”, prin calcul politic. „Este o modalitate pentru el de a ascunde starea deplorabilă a sistemului de sănătate maghiar, subfinanțat și care a fost copleșit de pandemie”, este de părere Paul Gradvohl, specialist în istoria Europei centrale la Universitatea Paris I. Pentru el, Viktor Orban folosește vaccinurile ca scut politic.

„Autoritățile maghiare au început să adauge procentul din populația care a primit deja o injecție în dreptul celui al spitalizărilor și deceselor, în comunicatele lor, de parcă una ar putea-o contrabalansa pe cealaltă”, precizează Ellen Bos, politolog la Universitatea Andrassy din Budapesta.

Este un calcul politic și pentru că următoarele alegeri legislative maghiare vor avea loc peste un an. „Viktor Orban știe că trebuie să se reînnoiască. Tema Ungariei, săracă victimă a răzbunării europene pentru politica sa de imigrație, începe să fie uzată. Dintr-o dată, prim-ministrul încearcă să prezinte vaccinurile ca fiind un alt mare eșec al Europei în schimb ce el a  reușit să-i protejeze pe unguri distanțându-se de instrucțiunile de la Bruxelles”, analizează Ellen Bos.

Apropierea de Moscova și Beijing, joaca cu focul

Un pariu care ar putea avea succes datorită produselor chinezești și rusești, ceea ce nu este anodin. Dacă va reuși să-și vaccineze întreaga populație mai repede decât în ​​alte țări europene, Orban „va putea, de asemenea, să își justifice strategia de apropiere de Rusia și China în detrimentul Bruxelles-ului, spunând că demersul său a dat roade”, subliniază Kai-Olaf Lang.

Dar această punere în scenă a lui Viktor Orban ca „marele salvator al maghiarilor în fața unei Europe incompetente” nu este lipsită de risc, potrivit experților.

În primul rând, dacă Ungaria a prins pentru moment avans – a vaccinat 16% din populația sa, în medie, față de 9% în alte țări ale UE – nimic nu indică dacă va putea ține pasul. Promisiunile guvernului cu privire la o „vară deconfinată datorită vaccinurilor” se pot lovi de „realitatea unui sistem de sănătate incapabil să îndeplinească obiectivele”, notează Paul Gradvohl.

Cât de sigure sunt unele vaccinuri?

În egală măsură, guvernul s-a bazat pe vaccinuri despre care nu se știe cât de eficiente sunt. Chinezii de la Sinopharm și CanSino, de exemplu, nu au publicat niciodată rezultatele complete ale fazei III a studiilor lor clinice, spre deosebire de vaccinurile AstraZeneca, Pfizer sau Moderna.

Riscul ar fi atunci ca, în final, această campanie de vaccinare să nu protejeze la fel de bine populația ca cele desfășurate în alte țări europene. Și că promisiunile lui Viktor Orban „să pară ca o operațiune-fumigenă”, a spus Paul Gradvohl.

Acesta ar fi atunci scenariul dezastrului pentru primul ministru. Orban și-ar izola țara și mai mult pe scena europeană fără să aducă ceva în contrapartidă.

Este cu atât mai riscant pentru el cu cât „ungurii știu că a face parte din UE este benefic pentru ei din punct de vedere economic și, dacă politica de confruntare a lui Viktor Orban cu Bruxelles ajunge să-i coste prea mult, fără beneficii reale, ar putea să o sancționeze”, estimează Ellen Bos.

Băieții deștepți ai dozelor

Trebuie să adăugăm la aceasta spectrul corupției, care a revenit pentru a bântui dezbaterea publică din Ungaria cu privire la achiziția de vaccinuri.

Guvernul a trenat în a face public prețul dozelor de Sinopharm, generând suspiciuni cu privire la termenii contractului. Suspiciunile nu au încetat când, în cele din urmă, autoritățile au dezvăluit tariful negociat cu chinezii, care se ridică la peste 30 de dolari pe doză.

De aproape două ori mai mare decât a plătit Senegalul producătorului chinez pentru același vaccin.

Opoziția a sărit până în tavan, arătând cu degetul către un intermediar maghiar între Sinopharm și guvern, suspectat că a primit un comision „foarte generos”.