AcasăȘTIRI EXTERNECum a devenit Bruxelles „sanctuarul” islamismului în Europa

Cum a devenit Bruxelles „sanctuarul” islamismului în Europa

Cum a devenit Bruxelles „sanctuarul” islamismului în Europa

O dezbatere despre islamism este imposibilă în capitala europeană, chiar dacă fundamentalismul și comunitarismul sunt în creștere.

Cu ocazia apariției unei noi lucrări consacrate islamismului, Florence Bergeaud-Blacker, cercetătoare la Centre National de la Recherche Scientifique (CNRS),organism public francez de cercetare în multiple domenii, trage un semnal de alarmă cu privire la influența islamică ce domnește în sânul capitalei Belgiei.

Este o carte care, în ciuda mediatizării aproape inexistente, a fost un succes în librăriile belgiene de câteva săptămâni. Cel puțin în cele care au fost de acord să o vândă.

Publicată în luna mai, sub titlul „Cachez cet islamisme. Voile et laïcité à l’épreuve de la cancel culture”, ea desenează un portret îngrijorător al capitalei belgiene și europene, sub o influență islamistă clară, scrie Valeurs Actuelles.

Într-un interviu acordat L`Express, autoarea declară: „Islamismul, ca și Islamul, s-a stabilit de patruzeci de ani în Belgia, ca urmare a imigrației nord-marocane și turcești”, explică cercetătorul CNRS, care evocă o „frăție” abilă în cucerirea pașnică – prin intermediul ONG-urilor, al lobby-ului și al asociațiilor culturale.

Bruxelles, veriga slabă și Frăția Musulmană

Încă din anii 1980, explică ea, Frăția Musulmană ar fi vizat în mod specific Bruxelles-ul, identificat ca „pântecele moale european” . În consecință: orașul ar fi devenit, în zece ani, „un fel de sanctuar al islamismului în Europa”.

„Frăția Musulmană acționează pașnic pătrunzând țesătura socială, ONG-urile și asociațiile care ajută persoanele defavorizate, locurile de educație, îngrijirea, afacerile. La Bruxelles, islamismul s-a bazat foarte mult pe structurile tribale ale imigrației din Rif (nordul Marocului), pe rețelele criminale de traficanți de droguri și alte tipuri de traficanți care cumpără tăcerea comunității (cum ar fi cei care au alimentat jihadismul în cartierul Molenbeek, de exemplu), așa cum a descris pe bună dreptate istoricul Pierre Vermeren. Această cultură a tăcerii, această omerta explică de ce serviciile sociale ignoră problemele care sunt tratate «în familie» în comunitatea musulmană. La aceasta se adaugă faptul că belgienii nu au o înțelegere profundă a dinamicii fundamentaliste din domeniul islamic”, afirmă Florence Bergeaud-Blacker.

Un subiect tabu în inima UE

Problemă suplimentară: autoritățile belgiene și de la Bruxelles nu fac prea multe pentru a rezolva situația. Mai rău, evocarea subiectului „islamism” a devenit chiar foarte complicată, explică cercetătoarea, potrivit căruia belgienii nici nu mai îndrăznesc să folosească termenul de „musulmani”, preferând să evoce „diversitatea”.

În realitate, autoritățile locale nu ar reuși să înțeleagă că „Frăția este un proces pașnic care este încet și sigur aclimatizat cu țările, regiunile în care trăiește”.

Un exemplu de stabilire a islamismului fără prea multă rezistență în inima Europei de Vest și aproape de instituțiile europene este Marea Moschee din Bruxelles. O clădire laică creată ca o atracție exotică în 1879, a fost cedată Arabiei Saudite în 1978, ceea ce a făcut-o, prin intermediul Ligii Islamice Mondiale, un centru de influență al wahabismului și salafismului care i-au hrănit pe Frații Musulmani.

„Suntem în a patra generație rezultată din imigrația reislamizată, iar tinerii musulmani belgieni care au trăit într-o bulă dominată de islamul fundamentalist nu înțeleg că vălul este interzis în serviciul public. Ei o consideră o agresiune islamofobă, deși Constituția belgiană proclamă o separare absolută între stat și religie”, subliniază expertul CNRS.

„În municipalitățile în care aveți până la 45% musulmani, nimeni nu poate fi ales fără voturile musulmanilor. Când vorbesc despre votul musulman, nu vorbesc despre voturile musulmanilor care pot fi explicate prin caracteristici socio-economice comune, vorbesc despre un vot bazat pe revendicări confesionale precum vălul, educația islamică, moscheile, halal etc.”

Interviul integral în L`Espress.

author avatar
Tudor Borcea