AcasăȘTIRI EXTERNENegocieri Rusia - SUA cu pistolul pe masă. Kremlinul, anunț categoric: „Nu...

Negocieri Rusia – SUA cu pistolul pe masă. Kremlinul, anunț categoric: „Nu mergem cu mâna întinsă!”

Cu pistolul pe masă, Rusia începe negocierile cu SUA privind Ucraina. Moscova: „Nu mergem cu mâna întinsă”

SUA și Rusia s-au întâlnit, de duminică seara, la Geneva pentru a încerca să dezamorseze criza explozivă care se desfășoară în jurul Ucrainei. Viceministrul rus de Externe a declarat că a avut o discuție „complicată” și „serioasă” cu omoloaga sa americană. Aliații NATO insistă că intră în dialog – nu într-o negociere – cu privire la cerințele de securitate ale lui Vladimir Putin.

„Discuția a fost complicată, nu putea fi simplă”, a declarat viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov, citat de agenția de presă Interfax, după o cină de lucru de două ore cu adjunctul secretarului de Stat al SUA, Wendy Sherman.

Moscova a exclus orice concesie

Riabkov a numit discuția „serioasă”. Luni ar trebui să urmeze o zi de negocieri. „Cred că mâine nu ne vom pierde timpul”, a adăugat rusul. Cu câteva ore înainte de această cină, Serghei Riabkov s-a declarat „dezamăgit de semnalele venite în ultimele zile de la Washington, dar și de la Bruxelles”.

Statele Unite și Rusia s-au poziţionat ferm înaintea acestor negocieri. Washingtonul a avertizat asupra unui risc de „confruntare”, iar Moscova a exclus orice concesie.

Dar, cu peste 100.000 de soldați ruși care stau cu fața spre Ucraina, cu tancuri și alte arme grele adunate la granița acestei țări, cu un Vladimir Putin care amenință în mod deschis cu acțiuni militare dacă cererile sale de garanții de securitate nu sunt îndeplinite, discuțiile din această săptămână au toate datele unei luări de ostatici.

Înaintea discuțiilor, care încep oficial luni la Geneva, înainte de a se muta la Bruxelles și Viena, oficialii occidentali au subliniat, în timpul unui val de briefing-uri, conferințe de presă și alte declarații publice pregătitoare, că Moscova trebuie, de asemenea, să fie dispusă să asculte și să abordeze plângerile lor.

Printre acestea se numără incursiunile militare anterioare ale Rusiei în Ucraina și Georgia, precum și interferența în alegeri (subiect sensibil în rândul americanilor) și utilizarea armelor chimice (o prioritate specială pentru britanici după cazul Serghei Skripal).

Occidentul i-a pus masa lui Putin

În toate acestea, oficialii occidentali nu au reușit să explice de ce – dacă aceste întâlniri sunt o conversație și nu o sesiune de negocieri pe viață sau pe moarte – nu au insistat ca Putin mai întâi să-și tragă trupele de la granița cu Ucraina, înainte de a-i acorda Kremlinul „antenă” pentru a-și exprima nemulțumirile.

Diplomații, oficialii și analiștii care urmăresc îndeaproape Rusia spun că este imposibil să negi ceea ce este evident: Occidentul i-a permis lui Putin să pună masa pentru întâlnirile din această săptămână și că, fără consolidarea sa militară amenințătoare, nici una dintre aceste discuții nu ar fi avut loc.

Problema – și, pentru Ucraina, pericolul grav – este că, dacă discuțiile din această săptămână sunt, de fapt, o sesiune de vorbe, există mult mai multe puncte privite ca nenegociabile decât există zone cu potențial compromis, lăsând puțină zonă de manevră pentru un acord, scrie Politico.

Putin nu va discuta despre invazia și anexarea Crimeei în 2014, pe care Occidentul încă o vede ca o încălcare a dreptului internațional care trebuie inversată.

De asemenea, Putin nu a recunoscut niciodată, și nu va recunoaște acum, că personalul militar rus în serviciu activ operează în regiunea Donbas din estul Ucrainei, în ciuda amplelor dovezi contrare.

Între timp, SUA și aliații săi NATO au spus deja că nu vor accepta cererile Rusiei ca SUA să îndepărteze trupele și armele din țările est-europene care s-au alăturat Alianței după 1997. Ei au respins deja cererea de eliminare a tuturor armamentelor nucleare americane staționate în Europa și, de asemenea, au exclus categoric cererea Moscovei de a garanta că Ucraina și Georgia nu vor adera niciodată la NATO.

În ultimele zile, oficialii americani au identificat doar două domenii în care văd potențialul pentru discuții fructuoase:  reducerea desfășurării de rachete și reducerea exercițiilor militare.

Deveselu din România, „Deveselu” din Polonia

Rusia s-a plâns de multă vreme de capacitățile de apărare antirachetă ale SUA „Aegis Ashore” din sudul României și și-a exprimat recent îngrijorarea că Washingtonul ar încerca să plaseze rachete în Ucraina.

SUA și NATO au respins anterior preocupările cu privire la interceptoarele de rachete din Deveselu, România, spunând că acestea au fost instalate pentru a proteja împotriva amenințărilor din Iran sau din alte părți din afara zonei euro-atlantice. O a doua instalație Aegis Ashore în orașul Redzikowo, din nordul Poloniei, este aproape finalizată și se preconizează că va fi operațională până la sfârșitul acestui an.

Situl din Polonia, nu departe de exclava rusă Kaliningrad, este probabil o preocupare și mai mare pentru Kremlin.

Tupeul diplomației ruse

Dar chiar dacă delegația rusă, condusă de Riabkov, a sosit la Geneva duminică după-amiază pentru prima întâlnire informală – o discuție bilaterală cu SUA -, existau semne că Moscova nu era impresionată de comentariile de la Washington și nu era optimistă cu privire la perspectiva unei înțelegeri.

„Nu mergem acolo cu mâna întinsă, mergem cu o sarcină clar formulată care trebuie rezolvată în termenii pe care i-am formulat. Asta e tot”, a declarat Riabkov.

„Dacă mergem în cerc și repetăm ​​același lucru, dacă nu vedem cele mai mici semne de pregătire din partea cealaltă de a ține cont de prioritățile noastre, de a reacționa la ele într-un mod constructiv, atunci dialogul va deveni inutil”, a adăugat el.

SUA: Vom vedea ce cale alege Putin

Pe lângă discuţiile americano-ruse din Elveţia luni, o întâlnire NATO-Rusia este prevăzută miercuri la Bruxelles, apoi o reuniune joi la Viena a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), pentru a include europenii, care se tem să fie marginalizaţi.

„Există o modalitate de dialog și diplomație pentru a încerca să rezolvăm unele dintre aceste diferențe”, estimase secretarul american de Stat Antony Blinken duminică pe postul american CNN. „Cealaltă cale este una a confruntării și a consecințelor masive pentru Rusia dacă își reînnoiește agresiunea asupra Ucrainei. Suntem pe cale să vedem pe ce cale este pregătit să meargă președintele Vladimir Putin”.

Occidentul și Kievul îi acuză pe ruși că au adunat aproape 100.000 de soldați la granița cu Ucraina pentru o potențială invazie și l-au amenințat pe Vladimir Putin cu sancțiuni „masive” și fără precedent dacă va ataca din nou Ucraina. Aceste sancțiuni ar putea merge până la tăierea Rusiei dela mecanismele finanțelor globale sau împiedicarea intrării în funcțiune a gazoductului Nord Stream 2, crucial pentru Kremlin.

Președintele Putin, care s-a întâlnit de două ori cu omologul său american Joe Biden de la începutul acestei noi crize, a avertizat că sancțiunile suplimentare ar fi o „greșeală colosală” și a amenințat cu un răspuns „militar și tehnic” în cazul „menținerii liniei foarte clar agresive” a rivalilor săi, scrie AFP.

Kremlinul spune că Occidentul este cel care provoacă Rusia prin staționarea de militari la porțile sale și înarmarea soldaților ucraineni care luptă cu separatiștii pro-ruși în Donbas, în estul Ucrainei. Prin urmare, Rusia solicită un tratat major care să excludă intrarea Ucrainei în NATO și retragerea soldaților americani din cele mai estice țări ale Alianței Nord Atlantice.

Dar americanii spun că nu vor să-și reducă trupele în Polonia sau în țările baltice și amenință că le vor întări dacă rușii vor trece la ofensivă.

„Riscul unui nou conflict este real”, a avertizat vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. „Cu siguranță face parte din strategia lor să vină cu o listă de cereri absolut inadmisibile și apoi să pretindă că cealaltă parte nu joacă jocul și să folosească asta ca o justificare pentru agresiune”, a spus Antony Blinken.

author avatar
Tudor Borcea