Criza continuă a COVID-19 a complicat geopolitica în multe moduri diferite. Geopolitica petrolului este un exemplu proeminent.
Prăbușirea prețului țițeiului a accentuat o scindare în cadrul elitei conducătoare a Americii. Cei care îl susțin și îl finanțează pe Donald Trump sunt aliniați cu companii energetice autohtone, care se confruntă brusc cu un mare risc din cauza scăderii cererii de petrol și gaze. Această încetinire bruscă a pieței a obligat Whiting Petroleum să ceară falimentul și există deja rapoarte că Chesapeake Energy se pregătește să facă același lucru. “Și alții ar putea urma. Multe dintre aceste companii produc petrol prin costisitoarele „fracking” ale depozitelor de șist și aveau deja o mare datorie înainte de criza COVID-19. Nu este surprinzător faptul că proprietarii lor mobilizează electoratul lui Trump, „Make America Great Again” (MAGA), în încercarea disperată de a se salva. Consiliul american al schimbului legislativ (susținut de susținătorii cheie ai președintelui, familia Koch) și fondul Michigan Freedom (familia DeVos) vor redeschiderea imediată a economiilor locale, chiar dacă mii de oameni sunt expuși riscului de infecție, iar numărul mortilor de la COVID-19 crește în fiecare zi, trecând marca tragică de 100.000 ca total la nivel național. Democrații, ziși neoliberali, care urmăresc interesele descendenților lui John D Rockefeller și a monopolului său Standard Oil, sunt și ei alături de companiile multinaționale de petrol și capital financiar. Pentru a-și proteja profiturile pe termen lung, ei fac eforturi pentru o redeschidere mai lentă de la blocarea pandemiei. O luptă politică într-un an electoral. “Deoarece gigantii cu buzunare adânci, precum ExxonMobil, sunt mai bine pregătiți decât companiile interne mai mici, ei pot aștepta în timp ce își urmăresc concurența internă să dispară”, comentează la Al Jazeera economistul Haider Khan, Univestitatea din Denver. Reducerea istorică – determinată de pandemie -a cererii de energie stă la baza crizei actuale a prețurilor petrolului. Dar nu numai virusul este de vină. La începutul lunii martie, când economia globală încă funcționa într-un ritm „normal”, Arabia Saudită și Rusia au lansat un război al prețurilor care a inundat piața cu milioane de barili de petrol. Senatorul republican Ted Cruz a sugerat că Arabia Saudită, partenerul de încredere al SUA, a scos intenționat mulți producătorii din afacere. Fără îndoială, pierderea influenței de către conducerea SUA în Orientul Mijlociu, chiar și cu așa-numiții aliați precum saudiții și Israelul, a fost accelerată de administrația Trump, izolaționistă, iar China și Rusia încearcă să umple acest gol. Sancțiunile americane împotriva petrolului rusesc au obligat Rusia să-și diversifice economia, lăsând-o într-o formă foarte bună pentru a face față prețurilor mai mici. China, un importator net de petrol, câștigă în mod clar din cauza prețurilor scăzute – Beijingul susține activ companiile naționale de petrol care sunt considerate de o importanță strategică.
