După noi înfrângeri dureroase la alegerile locale, Partidul Conservator din Marea Britanie traversează o criză profundă și caută o strategie de relansare. Tot mai multe voci din interiorul partidului evocă perioada de glorie din 2019, când, sub conducerea lui Boris Johnson, conservatorii obțineau o majoritate istorică și promiteau o reînnoire națională.
Însă imaginea lui Johnson este acum pătată de scandalurile din pandemie și demisia din Parlament în 2023. Deși unii membri de partid încă îl văd ca pe un lider carismatic, revenirea sa în prim-plan nu este dorită de conducerea actuală. Pe de altă parte, unii tânjesc acum, dacă nu după Johnson însuși, atunci măcar după reaprinderea flăcării pe care el a aprins-o în partid.
Sociologul Joe Twyman a subliniat cum Johnson a divizat partidul, chiar dacă moștenirea sa „proiectează o umbră” asupra conservatorilor. Lidera actuală, Kemi Badenoch, încearcă să repoziționeze partidul — inclusiv distanțându-se de Johnson într-o privință esențială: reducerea emisiilor de carbon până la net zero. Fostul premier a susținut cu fermitate combaterea schimbărilor climatice. Badenoch, în schimb, a spus că este „imposibil” ca Regatul Unit să atingă zero net până în 2050 fără a reduce nivelul de trai sau a ajunge la faliment.
Nu este de mirare, așadar, că Badenoch a insistat că partidul are o nouă conducere. „Fie că e în holurile Westminster-ului, fie prin cluburile și barurile conservatoare din țară, oamenii nu vor să mai audă șoapte de genul ‘Boris Johnson ar fi făcut o treabă mai bună,’” a spus Twyman.
Mulți conservatori consideră că partidul trebuie să recâștige „spiritul din 2019” și să-și clarifice pozițiile privind imigrația și reformele economice. Chiar dacă Johnson mai este o opțiune viabilă pentru conducere, moștenirea sa politică continuă să divizeze partidul și să alimenteze întrebarea încotro se îndreaptă dreapta britanică?