Europa s-ar putea confrunta cu o criză energetică și mai acută anul viitor, după ce-și va goli rezervele de gaze naturale pentru a face față frigului din această iarnă, a declarat șeful Agenției Internaționale pentru Energie, în timp ce UE caută modalități de atenuare a crizei.
Țările europene au umplut rezervoarele de stocare până la o capacitate de aproximativ 90%, după ce Rusia a întrerupt livrările de gaze naturale, ca răspuns la sancțiunile occidentale impuse din cauza invaziei sale în Ucraina.
Supraviețuire cu vânătăi la iarnă
Prețurile gazelor, care au crescut în lunile de după invazia din februarie, au scăzut. Dar acest lucru ar putea fi de scurtă durată, deoarece țările se întrec în a cumpăra gaze naturale lichefiate (GNL) și alte alternative la livrările rusești prin conducte.
Pentru a ajuta la rezolvarea problemei, UE ia în considerare o plafonare a prețului gazelor, o problemă care a divizat blocul celor 27 de națiuni, deoarece unele țări se tem că ar putea îngreuna aprovizionarea.
„Cu depozitele de gaze la aproape 90%, Europa va supraviețui iernii viitoare cu doar câteva lovituri, cu condiția să nu existe surprize politice sau tehnice”, a declarat Fatih Birol, directorul executiv al AIE, cu sediul la Paris, informează Reuters.
Adevăratele provocări cu care se va confrunta Europa, care s-a bazat istoric pe Rusia pentru aproximativ 40% din gazele naturale, vor începe în februarie sau martie, când depozitele vor trebui să fie refăcute după ce cererea mare din timpul iernii le va reduce la 25%-30%. „Această iarnă este dificilă, dar și iarna viitoare poate fi foarte dificilă”, a declarat Birol reporterilor din Finlanda.
Guvernele europene au acționat pentru a proteja consumatorii de impactul prețurilor mai mari și Germania a declarat că va subvenționa facturile de energie anul viitor prin plata a aproximativ 13 miliarde de euro pentru taxele de utilizare percepute de cele patru rețele de transport de înaltă tensiune.
Aceste tarife fac parte din factura de electricitate, reprezentând aproximativ 10% din costurile totale pentru clienții cu amănuntul și o treime pentru companiile industriale din sectoare precum industria siderurgică sau chimică.
Intervenția Berlinului stabilizează tarifele, care altfel s-ar fi triplat din cauza creșterii galopante a prețurilor angro la energie și a creșterii costurilor de operare a rețelelor, a declarat ministrul german al Economiei, Robert Habeck.
Sabotarea conductelor Nord Stream 1 și 2
Până la izbucnirea războiului din Ucraina, gazoductul Nord Stream 1, care trece pe sub Marea Baltică, dinspre Rusia spre Germania, era una dintre principalele surse de gaz ale Europei de Vest. Nord Stream 1 cuprinde două linii separate, la fel ca și Nord Stream 2, care a fost umplut cu gaz, dar nu a fost niciodată autorizat să livreze către Europa, deoarece Germania a suspendat autorizația chiar înainte ca Rusia să invadeze Ucraina la 24 februarie.
Trei dintre cele patru linii au fost dezactivate din cauza a ceea ce Occidentul și Rusia spun că a fost un sabotaj care a provocat scurgeri mari, iar autoritățile daneze au declarat că a patra a fost depresurizată marți.
Președintele Vladimir Putin a dat vineri vina pe Statele Unite și pe aliații săi, acuzații pe care Washingtonul le-a respins. Rusia a condamnat ceea ce a numit teoriile „stupide” din Occident potrivit cărora ar fi sabotat conductele de petrol în exploziile de săptămâna trecută.
Kremlinul a declarat miercuri că Rusia ar trebui să facă parte din investigațiile privind incidentele, în timp ce unul dintre aliații lui Putin a declarat că a amintit de atacurile susținute de Agenția Centrală de Informații a SUA asupra infrastructurii petroliere din Nicaragua în 1983.
La rândul său, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că țările UE trebuie să intensifice protecția infrastructurii lor critice prin efectuarea de teste de rezistență și prin utilizarea supravegherii prin satelit pentru a detecta potențiale amenințări.
Planurile UE, deocamdată doar pe hârtie
Șefa executivului european a vorbit în Parlamentul European înainte de o reuniune a liderilor celor 27 de state membre ale UE, care va avea loc vineri la Praga, când vor discuta planul UE de plafonare a prețurilor la gaze.
Detaliile nu au fost încă puse la punct, dar ideea se bucură de sprijinul majorității țărilor, care o văd ca pe o modalitate de a face față inflației. Cu toate acestea, s-a confruntat cu opoziția Germaniei, a Danemarcei și a Olandei, care se tem că va îngreuna aprovizionarea. Von der Leyen a declarat în discursul său că țările ar trebui, de asemenea, să înceapă să cumpere gaze împreună pentru a împiedica statele membre ale UE să concureze între ele pe piețele mondiale și să crească și mai mult prețurile.
Tensiunile anterioare de pe piața gazelor s-au atenuat când compania energetică rusă Gazprom a reluat miercuri exporturile de gaze către Italia prin Austria, după ce a rezolvat o problemă legată de garanții care a dus la oprirea fluxurilor în weekend.
Cu toate acestea, vicepremierul Alexander Novak a declarat miercuri că Rusia ar putea reduce producția de petrol pentru a compensa efectele negative ale plafoanelor de preț impuse de Occident în urma acțiunilor Moscovei în Ucraina.
Planul de plafonare a prețurilor, convenit de G7, prevede ca țările participante să refuze asigurarea, finanțarea, brokerajul, transportul maritim și alte servicii pentru încărcăturile de petrol cu prețuri peste un plafon încă nedeterminat pentru țiței și produse petroliere.
Lasa bre ca le da Robinet Biden gazi di-alea de bricheta…