Criza energetică. Europa va plăti mai mult pentru GNL și se va ruga pentru o iarnă blândă / Foto: printscreenEuropa trebuie să plătească mai mult pentru a importa gaz natural lichefiat (GNL), să se roage pentru o iarnă blândă și să reducă cererea de energie, deoarece orice sabotaj al infrastructurii sau reduceri și mai mari ale aprovizionării din Rusia ar face ca raționalizarea energiei electrice sau întreruperile de curent să fie aproape inevitabile.
Chiar dacă Europa reușește să se încălzească și să mențină lumina aprinsă în această iarnă, va avea o provocare mult mai mare pentru a umple anul viitor stocurile epuizate de gaz, după ce a îndeplinit obiectivul Uniunii Europene de a constitui stocuri la 80% din capacitate până în luna noiembrie a acestui an.
„Situația va rămâne foarte fragilă”
A depășit acest obiectiv, iar stocarea, în prezent de aproximativ 90%, reprezintă un tampon, însă oprirea transportului de gaze prin rețeaua Nord Stream din Rusia către Germania lasă un gol, în ciuda creșterii aprovizionării din alte părți.
Rusia a redus treptat fluxurile de gaze prin Nord Stream 1, dar și prin alte rute, după sancțiunile occidentale ca răspuns la războiul din Ucraina, care a început în februarie. Gazele prin Nord Stream 1 s-au oprit complet în septembrie. Analiștii estimează deficitul de gaze la aproape 15% din cererea medie europeană în timpul iernii, ceea ce înseamnă că continentul trebuie să reducă consumul pentru a trece prin sezonul de încălzire cu cerere maximă.
„Situația va rămâne foarte fragilă”, a declarat Cuneyt Kazokoglu, director de economie energetică la FGE. „Consumul de gaze la domiciliu în Germania a sărit la sfârșitul lunii septembrie la cel mai ridicat nivel din martie, din cauza unui val de frig, iar cererea a fost cu aproximativ 14% peste media pe patru ani 2018-2022. Acest lucru reprezintă o amenințare””, a adăugat el, informează Reuters.
Germania, cea mai mare economie a Europei și unul dintre cei mai mari importatori de gaz rusesc de pe continent, este cea mai expusă la întreruperea aprovizionării și a fost deosebit de activă în elaborarea de planuri pentru a-și proteja industriile și consumatorii.
Orice speranță ca rețeaua Nord Stream să reia livrările către Germania a fost spulberată luna trecută de suspiciuni de sabotaj, atribuite de occidentali Rusiei. Națiunile europene au declarat că lucrează la sporirea securității infrastructurii critice după ce exploziile au avariat conducta Nord Stream 1 și, de asemenea, conducta Nord Stream 2, care fusese umplută cu gaz în stare de pregătire.
Întreruperile rusești s-ar putea înrăutăți și mai mult dacă Moscova își va pune în practică amenințarea de a sancționa firma energetică ucraineană Naftogaz, închizând una dintre ultimele rute de gaz rusesc funcționale către Europa.
„Europa are nevoie de mai mult din același medicament”
Europa și-a mărit importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) și a extins infrastructura necesară, dar trebuie să concureze pe piața mondială, unde concurența ar putea deveni mai acerbă dacă fenomenul meteorologic cunoscut sub numele de La Nina se va întări și va crește cererea din Asia. Acest lucru ar duce la creșterea prețurilor. Întrucât Europa a reușit să acumuleze stocuri, prețurile au scăzut de la vârfurile atinse în momentul în care Rusia a invadat Ucraina, dar prețul cu ridicata al gazului olandez, referința europeană, este încă cu aproximativ 80% mai mare decât anul trecut în această perioadă.
„GNL-ul suplimentar și distrugerea cererii au ajutat până acum în acest an”, a declarat Wayne Bryan, șeful departamentului de cercetare a gazelor europene de la compania Refinitiv, dar a adăugat: „Europa are nevoie de mai mult din același medicament”. Chiar și așa, este puțin probabil ca aceasta să compenseze lipsa gazului rusesc.
Refinitiv estimează că nord-vestul Europei, inclusiv Germania, ar putea importa cu 18 miliarde de metri cubi (bcm) mai mult GNL în această iarnă, ceea ce ar duce importurile la 52 de miliarde de metri cubi în acest an, cu 5,5% mai mult decât anul trecut. De asemenea, au crescut livrările de gaze prin conducte din Azerbaidjan, Africa de Nord și Norvegia, dar rămân cu mult sub cele pe care fostul principal exportator de gaze le furniza în trecut.
Împreună, gazoductele Nord Stream au o capacitate combinată de 110 miliarde de metri cubi pe an și ar putea acoperi peste 30% din cererea totală de gaze din Europa dacă ar funcționa la capacitate maximă, potrivit Bank of America. Deocamdată, Rusia livrează 86 de milioane de metri cubi (mcm) pe zi în nord-vestul Europei prin Polonia și Ucraina, față de o medie de 360 mcm/zi anul trecut, în scădere cu 76%, au precizat analiștii Bernstein.
Estimările analiștilor variază. Dacă oferta continuă la nivelurile actuale, Europa se confruntă cu un deficit de 155 mcm/zi, arată cifrele Bernstein, pe baza unei cereri medii zilnice de 930 mcm în Europa de Nord-Vest pentru perioada septembrie-martie 2017-2021. Țările UE au convenit să reducă cererea cu până la 15% sau cu un total de 50 mcm în această iarnă.
Dacă reușesc acest lucru, nivelurile de stocare ar trebui să încheie iarna la aproximativ 55 mld. mc. Reumplerea acestora la timp pentru iarna următoare va fi complicată de livrările rusești absente, pe care Europa încă le primea la începutul acestui an.
Cererea de energie nu va scădea
Un risc este că, pe măsură ce rezervele de energie se reduc, cererea de energie nu va scădea suficient. Cererea europeană de gaze industriale a scăzut, deoarece prețurile ridicate ale gazelor au determinat fabricile din sectoarele mari consumatoare de energie, cum ar fi aluminiul, oțelul și amoniacul, să oprească producția.
Agenția Federală de Rețele din Germania, care ar fi responsabilă de raționalizarea gazului în cazul unei situații de urgență în ceea ce privește aprovizionarea, a declarat că consumul casnic este prea mare pentru a fi sustenabil. O altă problemă este că centralele nucleare îmbătrânite și dificultățile de răcire a reactoarelor în timpul unei secete de vară au redus producția de energie atomică franceză, cu efecte în lanț.
Refinitiv estimează că cererea de gaze pentru energie electrică rezultată în rândul companiilor de utilități ar putea fi cu 30% mai mare în acest an decât anul trecut. Marea Britanie, care poate importa energie din Europa, a avertizat, de asemenea, că va avea loc o întrerupere a energiei electrice în această iarnă din cauza penuriei de energie din Europa.
O situație mai confortabilă în ceea ce privește aprovizionarea cu energie ar putea fi la multe ierni distanță. Francisco Blanch, analist la Bank of America, a estimat că normalizarea prețurilor la gaze în Europa ar putea dura între cinci și zece ani. „Europa va trebui să continue să plătească mai mult pentru gaz și să se roage pentru o vreme mai caldă”, a spus el.
Efectele de până acum sunt prea mici si puține pentru mahării de la Bruxelles,( nu că acestea ar fi de neglijat), nu-i trezește pe zombii europeni din transă. Sunt ca si hipnotizați de zicerile senilului de peste ocean, executa mecanic orice ordin, fără nici o noima. Sa vezi când ajunge cuțitul la os, la iarna, când hulitul Putin va trimite o iarna mai ceva decât cea din 1942, peste ” Ieuropa „, si când asigurările făcute acum precum ca sunt foarte pregătiți pentru a face fata oricărei situate va avea soarta asigurărilor autorităților romane, in pragul iernii ca, la fel, sau luat toate măsurile împotriva înzăpezirilor iar la cea mai mica ninsoare sa fie blocat tot traficul , rutier, feroviar, aerian, naval. Cam așa va fi si in aroganta UE. Se va constata ca lăudatele rezerve de gaze nu ajung toata iarna, ca acestea au limite fizice in a fi puse in rețea, ca se vor isca multe hârâieli intre ” partenerii ” comunitari si cate alte acareturi. Iar americanii își freacă mâinile peste ocean, le cresc enorm veniturile, își arunca inflația datorată covitdolarilor pe seama UE, dar cel mai important rezultat geopolitic, este ca a distrus unul din cei mai puternici competitori economici, valuta acestuia, care tindea sa ocupe o buna parte din locul dolarului, le-a tăiat aripile influentei crescânde pe plan mondial, transformându-i in niște simpli lachei , un fel de semicolonie. Si uite așa SUA a mai rămas cu 2 competitori, deocamdată, Rusia pe plan militaro-strategic si China , economic. Cei care încearcă sa se ridice , India, Brazilia, încă nu sunt așa de periculoși pentru a se socotii cu ei.