Criza energetică afectează puterea industrială a Europei. SUA vor lua iar partea leului

Industriile mari consumatoare de energie sunt expuse riscului ca întreprinderile să își mute definitiv producția în locații în care energia ieftină abundă, cum ar fi SUA.

Europa are nevoie de companiile sale industriale pentru a economisi energie, pe fondul creșterii costurilor și al scăderii ofertelor. Cererea de gaze naturale și de electricitate a scăzut în ultimul trimestru dar, afirmă analiștii, scăderea nu se datorează doar faptului că societățile industriale reduc termostatele, ci și faptului că închid uzine care s-ar putea să nu se mai redeschidă niciodată.

Dezindustrializarea rapidă a Europei

Și în timp ce scăderea consumului de energie ajută Europa să facă față crizei declanșate de războiul din Ucraina și de reducerile de aprovizionare cu gaze ale Moscovei, directorii, economiștii și grupurile industriale avertizează că baza industrială europeană ar putea sfârși prin a fi grav slăbită dacă costurile ridicate ale energiei persistă.

Industriile mari consumatoare de energie, cum ar fi aluminiul, îngrășămintele și produsele chimice, sunt expuse riscului ca întreprinderile să își mute producția în locații în care abundă energia ieftină, cum ar fi SUA.

Chiar dacă o lună octombrie neobișnuit de caldă și previziunile privind o iarnă blândă au contribuit la scăderea prețurilor, gazele naturale din Statele Unite costă încă aproximativ o cincime din ceea ce plătesc companiile în Europa, scrie Euronews.

„O mulțime de companii renunță pur și simplu la producție”, a declarat Patrick Lammers, membru al consiliului de administrație al E.ON. „Ele cer de fapt destructurarea”. Acest lucru ar putea duce la o dezindustrializare foarte rapidă a Europei, a adăugat el.

Activitatea manufacturieră din zona euro a atins în luna octombrie aceasta cel mai slab nivel din mai 2020, semnalând că Europa se îndreaptă spre o recesiune. Agenția Internațională pentru Energie estimează că cererea europeană de gaze industriale a scăzut cu 25% în al treilea trimestru față de anul precedent. Analiștii spun că în spatele acestei scăderi trebuie să se afle opririle generalizate, deoarece numai creșterea eficienței nu ar putea produce astfel de economii.

„Facem tot ce putem pentru a preveni o reducere a activității industriale”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene într-un e-mail. Dar când vremea se va răci și gospodăriile vor da drumul la încălzire, sectorul industrial va fi primul care se va confrunta cu reduceri în caz de penurie, avertizează economiștii.

Exodul producției

De zeci de ani, industria europeană își mută producția în locații cu forță de muncă mai ieftină și alte costuri mai mici, dar criza energetică accelerează exodul, au declarat analiștii. „Dacă prețurile la energie rămân atât de ridicate încât o parte a industriei europene devine structural necompetitivă, fabricile se vor închide și se vor muta în SUA, unde există o abundență de energie de șist ieftină”, a declarat Daniel Kral, economist senior la Oxford Economics.

De exemplu, producția de aluminiu primar din UE a fost înjumătățită, redusă cu 1 milion de tone, în ultimul an. Cifrele comerciale compilate de Reuters arată că toate cele nouă topitorii de zinc din blocul comunitar au redus sau au oprit producția, care a fost înlocuită cu importuri din China, Kazahstan, Turcia și Rusia.

Redeschiderea unei topitorii de aluminiu costă până la 400 de milioane de euro (394 de milioane de dolari) și este puțin probabilă, având în vedere perspectivele economice incerte ale Europei, a declarat Chris Heron de la asociația industrială Eurometaux. „Din punct de vedere istoric, atunci când au loc aceste închideri temporare, au loc închideri permanente ca o consecință”, a adăugat el.

Prețul energiei strică pariul „verde”

Eforturile Occidentului de a asigura aprovizionarea nu doar pentru energie, ci și pentru minerale cheie utilizate în mașini electrice și în infrastructura regenerabilă sunt, de asemenea, amenințate de prețurile ridicate ale energiei. Se așteaptă ca Bruxelles-ul să propună o nouă legislație la începutul anului viitor – Actul european privind materiile prime critice – pentru a constitui rezerve de minerale indispensabile în tranziția către economia verde, cum ar fi litiul, bauxita, nichelul și așanumitele „pământuri rare”.

Dar fără mai multă energie regenerabilă și costuri mai mici, este puțin probabil ca întreprinderile să investească în Europa, a avertizat Emanuele Manigrassi, senior manager pentru climă și energie la European Aluminium.

Erodarea industrială de care se tem analiștii deja în curs de desfășurare. Anul acesta, Europa a devenit pentru prima dată în istorie un importator net de produse chimice, potrivit Cefic, Consiliul European al Industriei Chimice. Potrivit Asociației Internaționale a Îngrășămintelor, mai mult de jumătate din producția europeană de amoniac, un ingredient-cheie în îngrășăminte, a fost închisă și înlocuită cu importuri.

Producătorul norvegian de îngrășăminte Yara a redus două treimi din producția sa europeană de amoniac și nu are planuri imediate de a o relansa. „Urmărim îndeaproape situația de pe piața gazelor și ne facem planuri de urgență”, a declarat directorul general Svein Tore Holsether pentru Reuters prin e-mail.

Săptămâna trecută, cel mai mare grup chimic din lume, BASF, a pus sub semnul întrebării dacă există o justificare comercială pentru noi fabrici în Europa.