„Criza climatică ne ucide”. Experții denunță dependența omenirii de combustibilii fosili

Dependența de combustibilii fosili pune în pericol sănătatea oamenilor, potrivit unui studiu anual publicat, miercuri, de 99 de experți din 51 de instituții mondiale. Această constatare alarmantă vine cu doar câteva zile înainte de deschiderea reuniunii ONU privind clima COP27.

Experții medicali internaționali au denunțat miercuri, dependența excesivă a lumii de combustibilii fosili ca fiind cauza schimbărilor climatice, care au efecte dăunătoare asupra sănătății.

Subvenții pentru petrol, mai mari decât bugetele de sănătate

„Lumea se află într-un moment de cotitură. (…) Trebuie să ne schimbăm. În caz contrar, copiii noștri se vor confrunta cu schimbări climatice accelerate care le vor amenința supraviețuirea”, avertizează Anthony Costello, profesor și copreședinte al Lancet Countdown, un studiu anual realizat de 99 de experți din 51 de instituții, inclusiv Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Organizația Meteorologică Mondială (OMM), sub supravegherea University College London.

În timp ce țările și sistemele de sănătate se confruntă cu consecințele pandemiei Covid-19, analiza, publicată cu doar câteva zile înainte de deschiderea reuniunii ONU privind clima COP27 de la Sharm el-Sheikh, în Egipt, evidențiază faptul că marea majoritate a țărilor alocă încă sute de miliarde de dolari pentru subvenții pentru combustibilii fosili, sume comparabile sau chiar mai mari decât bugetele lor pentru sănătate, scrie France 24.

Creștere cu 68% a deceselor cauzate de căldură în două decenii

Cu toate acestea, „dependența excesivă persistentă de combustibilii fosili exacerbează rapid schimbările climatice” și „duce la efecte periculoase asupra sănătății”, se arată în studiu.

Temperaturile în creștere și fenomenele meteorologice extreme, care au devenit tot mai probabile din cauza schimbărilor climatice, fac ca în prezent aproape 100 de milioane de persoane să se confrunte cu o insecuritate alimentară severă mai mare decât în perioada 1981-2010, notează Elizabeth Robinson, director al Institutului de Cercetare Grantham de la London School of Economics, unul dintre principalii autori ai raportului.

În plus, decesele cauzate de căldură au crescut cu 68% între 2017 și 2021, comparativ cu perioada 2000-2004, iar expunerea umană la zilele cu risc ridicat de incendiu a crescut cu 61% în perioade similare.

Schimbările climatice afectează, de asemenea, răspândirea bolilor infecțioase, se arată în raport. În ultimul deceniu, fereastra de oportunitate pentru transmiterea malariei a crescut cu aproape o treime (32,1%) în unele părți ale Americii și cu 14% în Africa, în comparație cu perioada 1951-1960. La nivel mondial, riscul de transmitere a virusului dengue a crescut cu 12% în această perioadă.

„Criza climatică ne ucide. Ea dăunează nu doar sănătății planetei noastre, ci și sănătății tuturor locuitorilor ei (…), în timp ce dependența de combustibilii fosili scapă de sub control”, a reacționat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, făcând apel la investiții în energie regenerabilă și în rezistența la schimbările climatice.

În urmă cu un an, OMS a estimat că, între 2030 și 2050, aproape 250.000 de decese suplimentare pe an vor fi atribuite schimbărilor climatice.

„150 de ani” pentru decarbonizarea energiei

Potrivit studiului, țările însele contribuie la aceste crize de sănătate prin subvenționarea combustibililor fosili: 69 dintre cele 86 de guverne analizate subvenționează producția și consumul de combustibili fosili, pentru un total net de 400 de miliarde de dolari în 2019.

Ca urmare, „intensitatea de carbon a sistemului energetic global (cel mai mare contribuitor la emisiile de gaze cu efect de seră) a scăzut cu mai puțin de 1% față de 1992” și „în ritmul actual de progres, decarbonizarea completă a sistemului nostru energetic ar dura 150 de ani”, se arată în raport.

„Strategiile actuale ale multor guverne și companii vor bloca lumea într-un viitor fatalmente mai cald, legându-ne de utilizarea combustibililor fosili care închid rapid ușa către o lume locuibilă”, spune Paul Ekins, profesor de resurse și politici la Bartlett School, University College London.

Pentru a face față, autorii solicită un „răspuns centrat pe sănătate”. De exemplu, îmbunătățirea calității aerului ar putea preveni 1,3 milioane de decese cauzate de expunerea la combustibili fosili numai în 2020. Iar accelerarea trecerii la o alimentație-  bazată pe plante – o soluție criticată însă – ar putea reduce emisiile agricole cu 55% și ar putea preveni până la 11,5 milioane de decese anuale legate de alimentație.