Aeroportul Bromma din vestul Stockholmului se va închide: pe acest teren se vor construi 30.000 de case noi, contribuind la ameliorarea deficitului de locuințe care a făcut ca prețurile să crească amețitor în capitala Suediei. Și peste tot în orașele mari din Europa.
Suedia nu este singura ţară care caută soluţii pentru a creşte oferta de spaţii de locuit şi astfel să reducă acumularea de credite ipotecare neperformante care ameninţă întreaga economie.
În multe metropole europene preţul locuinţelor a crescut timp de mai multe decenii, stimulat de un cocktail de dobânzi reduse, criză de terenuri şi construcţii care nu pot să ţină pasul cu cererea.
În locul fostului aeroportul Tegel, închis în luna noiembrie a anului trecut, autorităţile din Berlin intenţionează să ridice peste 5.000 de apartamente. Totodată, municipalitatea caută o modalitate prin care să poată construi locuinţe sociale pe terenul unui alt aeroport desființat în 2008,Tempelhof, din centrul capitalei Germaniei.
O bulă speculativă pe piața imobiliară
Odată cu pandemia, cererea venită din partea celor care lucrează de acasă a contribuit la creşterea preţurilor iar stimulentele fiscale şi monetare fără precedent, destinate să menţină economiile pe linia de plutire, nu au făcut decât să arunce gaz pe foc, relatează Reuters.
Preţul caselor din Marea Britanie a înregistrat cea mai puternică creştere din ultimii 17 ani. În Berlin, preţurile au înregistrat un salt cu 11% în ultimul an, conform datelor Global Property Guide, un portal specializat în proprietăți rezidenţiale.
Stockholm, Luxemburg, Moscova şi Bratislava au toate creşteri de două cifre ale preţului locuinţelor în ultimele 12 luni.
Banca elvețiană UBS evidențiază München, Frankfurt, Amsterdam, Paris și Zurich ca fiind orașe cu risc de bulă speculativă pe piața imobiliară.
În patru din cele 12 metropole europene incluse de UBS în indexul său Global Real Estate Bubble, preţurile la locuinţe sunt supraevaluate şi doar în Varşovia, Milano şi Madrid, preţurile sunt la un nivel rezonabil.
„Pe termen scurt, singura soluţie pentru oameni este să se împrumute din ce în ce mai mult şi asta este o sursă de îngrijorare nu doar pentru indivizi ci şi pentru societate în ansamblu”, subliniază guvernatorul Băncii Centrale a Suediei, Stefan Ingves.